Băltăreţu

luni 23 Mai 2011

« Londra, 15 august 1884

Scumpul meu amic,
După un lung şir de ani de invaziuni, răzmeriţe şi războaie, litfele străine, nemţi, turci şi muscali, care se băteau mereu pe biata ţară, se retrăseseră peste Dunăre, peste Carpaţi şi peste Nistru. Împăraţii iscăliseră între dînşii la Passarovitz, la Kuciuk-Kainargi, la Şiştov, la Iaşi şi la Beligrad tot felul de convenţiuni şi de tractate. Oltenia fusese luată de nemţi cu coadă comandaţi de principele Eugeniu de Savoia şi-apoi dată înapoi Valahiei după biruinţele turcilor asupra mareşalului Münich. Bucovina şterpelită şi Grigorie Ghica, domnul Moldovei, asasinat la Iaşi, Mavrogheni omorît la Rusciuc, Hangerliu descăpăţînat la Bucureşti şi Pasvantoglu cu turcii rebeli alungat peste Dunăre. Boierii pribegi şi surghiuniţi, care luaseră parte unii cu turcii, alţii cu nemţii sau cu muscalii, se întorseseră unul cîte unul din ţara turcească sau din ţara ungurească.
Ciumă şi calicie ! Spitalele şi mănăstirile, pline de bolnavi şi de cerşetori ; românii ţărani, rămaşi în sapă de lemn ; codrii şi drumurile, împănate de cete de hoţi care jefuiau şi căzneau cît ieşea omul din straja Bucureştilor afară.
Se călcase pe secolul al XIX-lea, şi cerul politic, atît în Occident, cît şi în Orient, era încărcat cu nori negri şi groşi, printre care nimeni nu putea zări ce era să ne aducă veacul cel nou. Boierii, îngrijaţi de soarta ţării, alergau unul de la altul, se adunau, se sfătuiau şi nu mai ştiau la ce sfînt să se mai închine, că şi nemţii, şi muscalii, dacă băteau pe turci, tot pe turta lor trăgeau spuza.
La cererea de-a se da ţării domn pămîntean, pe bătrînul Părscoveanu, Poarta răspunsese trimiţînd pe un alt fanariot în locul lui Alexandru Moruz, pe Mihai Şuţu.
În seara de Mucenici, boierii cei mai colţaţi erau adunaţi la sfat la banul Dumitrache Ghica, fratele lui Grigorie-vodă, asasinat pentru împotrivirea ce făcuse la darea Bucovinei. […] »

Ion Ghica – Opere, vol. I, « Scrisori către V. Alecsandri », Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1967, pp. 346-347.

Lasati un comentariu

Comentariu