compania

Str. Maria Hagi Moscu Nr. 17, Sector 1, 011153, Bucuresti
Tel. editură : 021 223 23 28 Fax : 021 223 23 25
Tel. departament difuzare : 021 223 23 24, 021 223 23 37
E-mail : editura.compania@gmail.com, compania@rdslink.ro

Str. Maria Hagi Moscu Nr. 17, Sector 1, 011153, Bucuresti
Tel. editură : 021 223 23 28 Fax : 021 223 23 25
Tel. departament difuzare : 021 223 23 24, 021 223 23 37
E-mail : editura.compania@gmail.com, compania@rdslink.ro

Literatură generală

• în căutarea ideilor limpezi rătăcite prin istorii confuze • adunînd cu grijă imaginile derutante ale unor mituri •

NOI MARTURII DESPRE ROMANIA PENALA (2013-2017)

Politica, justitie si servicii secrete in ofsaid

VALER MARIAN

În câţiva ani o mică « ţară falsă » a înghiţit o mare « ţară adevărată ». Cum ? Prin reţele de putere ale celor numiţi, aleşi după chipul şi asemănarea unor şefi toxici invizibili, prin teroare judiciaristă, aliată cu serviciile speciale şi cu propaganda. O reţetă veche, simplă şi tragică.

« Instituţionalizarea şi eficienţa binomului SRI-DNA au fost confirmate de rapoartele de activitate ale SRI pe anii 2009 şi 2013, în care au fost menţionate echipele operative mixte procurori-ofiţeri SRI şi s-a consemnat că juriştii SRI i-au ajutat pe procurorii DNA să instrumenteze 462 de dosare în 2013, inclusiv sub aspectul încadrării juridice. [...] Potrivit rapoartelor anuale de activitate ale SRI, în perioada 2005-2015 Serviciul a pus în executare peste 250 000 de autorizări pentru interceptarea comunicaţiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul şi ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005. SRI a devenit campion mondial la ascultat, dacă avem în vedere analiza statistică a Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung România, potrivit căreia SRI a solicitat şi a obţinut de 16 ori mai multe mandate de siguranţă naţională decât FBI, raportat la populaţia României, care este de circa 16 ori mai mică decât cea a Statelor Unite ale Americii, în condiţiile în care prima putere a lumii se confruntă cu ameninţări la siguranţa naţională mult mai numeroase şi mai grave. »

ULTIMA BOEMA BUCURESTEANA (1964-1976)

urmata de Portrete de boemi

MIHAI NEAGU BASARAB


Boema ca antidot la dezumanizare

Se vorbeşte adesea la noi despre « deschiderea » de după venirea la putere a lui Ceauşescu. O perioadă de respiraţie cam de un deceniu între două treceri de buldozer peste ţară. Ridicarea tălpii de pe pedala politico-ideologică ar fi adus, se spune, bunăstare diplomatică, economică şi socială, îngăduind şi o renaştere culturală, pe lângă speranţa difuză a întoarcerii la o oarecare normalitate. Istoria oficială şi studiul documentelor o confirmă. În volumele de memorii şi amintiri se găsesc, citate cu nostalgie, locuri de plăcută petrecere a timpului în Bucureşti, amintirea tarafurilor, a presei străine de la chioşcuri şi a magazinelor care aveau ce vinde.
Cartea lui Mihai Neagu Basarab luminează brusc un fenomen esenţial dar încă nelămurit al acelei epoci : boema. Iar fenomenul apare, la fel de brusc, legat de decretul care a eliberat din închisori cohorte de prizonieri politici, mulţi dintre ei foşti oameni cu funcţii şi cu carte, cu morală şi maniere, cu demnitate şi umor. Greu de cazat fizic şi profesional, « foştii » au iradiat însă bagajul lor de caracter şi experienţă în lumea care fusese nu doar răsturnată şi năucită, ci şi nivelată, cu o brutalitate organizată, în douăzeci de ani. Printre mulţii conaţionali care îşi doreau deja sincer să fie plaţi, neutri, oarecare, ca să nu atragă atenţia – evident, răuvoitoare – a nimănui, cei care se singularizau de bunăvoie – prin destin dar şi prin opţiune proprie sau prin simpla lor incapacitate de a mima măcar o stimă indiferentă pentru regimul imbecililor gravi şi cruzi – constituiau o lume aparte : lipsită de şansa de a da vreun erou « exemplar » în socialismul românesc, suportând să fie tolerată, evitând pe cât posibil să fie instrumentată, supravieţuind cu aparenţe onirice/retard-inofensive şi cultivându-şi marja de libertate atât cât să evite conflictul cu puterea. Câteva serii de intelectuali şi artişti îşi începeau astfel după 1964 negocierea inevitabilă a compromisului întru salvarea sufletului. Vârstnicii dar şi tinerii care îşi alegeau dintre « boemi » magiştrii învăţau, de asemenea, să depisteze şi să îmbrobodească până la împrietenire durabilă personajele « cu cifru » (cu misie, cu asterisc, cu sertar dublu, cu cheiţă, cu zurgălăi…) pe care « aparatul », mereu îngrijorat de eventuale focare de răscoală, le strecura de veghe printre aceşti semi- sau sfertomarginali care, de regulă, beau şi vorbeau prea mult.
Avem mare noroc cu Mihai Neagu Basarab ca autor al acestei disertaţii despre boemă şi câteva dintre figurile ei ! Doctor, excelând în bolile minţii, dar şi medic curant preţ de decenii al multor boemi faimoşi, cufundat în istoria medicinii, pe care a şi predat-o, precum şi cunoscător în alte istorii ale lumii vii exo- şi esoterice, de câţiva ani director al Bibliotecii Române de la Freiburg (tezaurul exilului scris al românilor), iată un scriitor curios şi treaz, iubitor de oameni şi de artă, care nu s-a temut să frecventeze boema anilor ’60-’70, fără a face parte din ea, fiind mai mereu înăuntrul şi în afara ei în acelaşi timp. Cu aceeaşi naturaleţe ne teoretizează în volum boema franceză (standardul clasic), simulacrele ei de aiurea şi începăturile interbelice ale boemei româneşti, dar ne şi desenează în detaliu peisajul şi persoanele « ultimei boeme bucureştene ». Întâlnim astfel nume foarte cunoscute, ca Petre Ţuţea (fireşte, nici comunist, nici legionar, ci mintos de gradul zero), alături de cvasinecunoscutul Dan Boiţă (maestru neşcolit la desen şi stomatolog de performanţă), dar şi un pe nedrept uitat Oscar Lemnaru, un zgomotos Niculai Georgescu sau un autonom ciudat ca Decebal Niţulescu, un dramaturg adorat doar de unii, ca Teodor Mazilu, sau un reporter-prozator apreciat de toţi, ca Monciu-Sudinski ş.a.m.d. Printre portretele amănunţite trec, cu anecdotele şi focurile lor de artificii, Gheorghe Dinică, Taşcu Gheorghiu, Ion Barbu, Miron Radu Paraschivescu, Ion Vinea, Păstorel Teodoreanu, Mircea Popa, Mihai Cismaru etc., etc., etc.
Galeria personajelor marcate de talent-tupeu-temeritate-târnoseală-tăvălug ne provoacă voluntar la reflecţie pe marginea valorilor şi imposturii care au format şi malformat spaţiul public autohton zeci de ani. Involuntar, ni se relativizează imaginea preformatată despre boemi, căci punerea sub lupă a oricărei vieţi, cercetarea ei în intimitate, tentativa de a dezghioca motivaţii pe care subiectul însuşi le ignoră pulverizează rezumatul utilitar de la taifasuri sau articolul sec din dicţionar. Mai mult, Mihai Neagu Basarab pune şi toate întrebările incomode din preajma distincţiei tradiţionale între modul de a fi « artist » şi « opera » ca unică garanţie acceptată a statutului de artist – cu alte cuvinte, în plasa condiţionărilor în care trăieşte omul concret, cât gest vital onest şi câtă operă mare poate el face ca să rămână deopotrivă în adevăr şi în artă ?
Medicul şi scriitorul Neagu Basarab plasează în text, sub aparenţa unor digresiuni nevinovate, îndoielile sale îndreptăţite în privinţa înţelepciunii câştigate de umanitate cu trecerea ei prin seculi. Ce soi de civilizaţie o fi cu adevărat superioară altora ? E mai fericită şi mai durabilă societatea aşezată pe cifre crescătoare şi multă ordine sau cea în care cumsecădenia (uitare, milă, întrajutorare…) şi-a păstrat un locşor ? Să fie dispariţia boemei un semn bun pentru mersul Europei în general şi al României în special ?
Căci « boema » nu e un fenomen colateral, înţelegem pe măsură ce înaintăm într-o carte graţioasă şi uşoară la vedere, ci un fel de tainică secreţie morală şi spirituală a grupurilor omeneşti. E chiar straniu că nu ne-am dat seama de asta până acum…

                                             Adina Kenereş

FACTORUL INTERN. ROMANIA IN SPIRALA CONSPIRATIILOR

Aurel I. Rogojan

Un neoliberalism nemilos a dominat mulți ani lumea, îmbrăcat în lozincile unor pretinse valori universale. Crizele pe care încă le generează se dizolvă dureros pe seama popoarelor, de-acum vizibil sătule de înșelăciune, sărăcire și dictat. Iar propaganda noului ideal îi asociază unei insecurități chipurile inevitabile o din ce în ce mai scumpă și mai intruzivă supraveghere. România trece în felul ei prin acest purgatoriu. Fără lideri, fără program, fără curaj. Doar cu revoltă, judiciarism în exces și cețoase târguri geopolitice.

« În cancelariile puterii se vorbește foarte mult, dar se consemnează foarte puțin ori pe lângă esența subiectelor discutate. Documentelor scrise – condiție a dovedirii secretelor murdare – li se substituie oralitatea și aluzia decizională, înțelese doar de colaboratori apropiați ai înalților demnitari, cei inițiați în practicile oculte ale guvernării. Practici cel mai adesea deduse din ritualurile organizațiilor discrete care le-au deschis, finanțat și luminat drumul către putere. [...] Capitalul politic este un nesecat izvor de profit oneros. În fiecare campanie electorală, liderii partidelor politice acumulează, pe cont și risc propriu, câteva milioane de euro, fiecare după importanța și șansele partidului. Aspiranții la fotoliile puterii își cumpără locurile pe liste și funcțiile în administrația centrală sau în cea locală. Ei știu că trebuie să cotizeze oficial la trezoreria partidului, dar numai după ce le-a fost acceptat cuantumul darului cuvenit șefului politic suprem. Cuantumul acestui dar îl comunică și percepe un reprezentant personal, de regulă, un membru al primei familii politice a partidului.
Sursele acestor bani sunt mai murdare decât cele mai murdare secrete ale puterii. Pentru albirea darurilor politice există rețele ale unor frății ale trinității criminale transnaționale – „submasonerii eșuate“, servicii secrete și organizații ale mafiei bancare –, acoperite ca fonduri de investiții, companii de brokeraj, opere de caritate, fundații de susținere a libertăților civice etc. »

Aurel I. Rogojan (născut în 1949 la Incești, Ceica, în județul Bihor) și-a consacrat întreaga carieră școlii naționale de informații pentru securitate națională. șef de promoție al școlii militare de ofițeri activi a Consiliului Securității Statului, cu specializarea în contraspionaj (1970), și absolvent al Facultății de Drept din București (1973), a făcut și studii postuniversitare de psihopedagogie, criminologie și management politico-administrativ. Activitatea profesională și-a început-o în 1970 la Securitatea Municipiului București. Între 1977 și 1985 a fost șeful de cabinet al generalului colonel Iulian Vlad (secretar de stat în Ministerul de Interne, din 1984 adjunct al ministrului de Interne, iar din 1987 ministru secretar de stat și șef al Departamentului Securității Statului – D.S.S.). Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Aurel I. Rogojan la comanda Serviciului Independent Secretariat-Juridic al D.S.S. Între 1990 și 2006, în cadrul Serviciului Român de Informații, s-a ocupat de reglementarea și planificarea activității de informații, a predat în instituții de profil și a asigurat, din posturi de mare răspundere, managementul resurselor informaționale. S-a aflat neîntrerupt în activitate între 1970 și 2006.
Pe lângă articole, interviuri și conferințe apărute în presă, a publicat o serie de lucrări în regim de « informații clasificate », precum și volumele 1989. Dintr-o iarnă în alta. România în resorturile secrete ale istoriei(Editura Proema, Baia Mare, 2009),Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale (Editura Compania, București, 2011), Apusul Agorei. Românii sub al șaselea « ... ESCU » (Editura Proema, Baia Mare, 2014). Este coautor al lucrărilor :Servicii secrete străine. Retrospectivă și actualitate. Interferențe în spațiul românesc– împreună cu Marian Ureche (vol. 1 și 2, Editura Paco, București, 1999-2000) ; împreună cu Traian-Valentin Poncea, Servicii secrete din Ungaria (Editura Academiei Naționale de Informații, București, 2003),Spionajul ungar în România (Editura Elion, București, 2007), Istorie, geopolitică și spionaj în Balcanii de Vest (Editura Proema, Baia Mare, 2009).

« ROMANI, VI SE PREGATESTE CEVA ! »

Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale
din Expres (1990-1995) 

CORNEL NISTORESCU

Dacă ar trebui să dau vreodată o declarație la poliție, aș scrie : « Îl cunosc pe Cornel Nistorescu de 32 de ani. » Factual, ar fi corect. Pe fond însă, inexact. Pentru că am început să-i citesc sistematic editorialele bine după anul 2000, când el se așezase deja oarecum contemplativ « la balcon » și părea să se fi specializat în panorame înțelepte ale zilei și în defrișări punctuale ale unor mari potlogării. N-am știut că a fost o vreme –vremea Expres 1990-1995 – în care Cornel scria « din piață », lipit de spinarea slăbănoagă, cocoșată, batjocorită a unui popor abia ieșit din multilaterala închisoare comunistă. Când, în câteva rânduri în ultimii doi-trei ani, am tresărit la articolele lui sau la vorbele pe care le spunea la vreo televiziune, era, evident, pentru că se scoborâse iarăși « din balcon » ca să se ducă « în piață ».

                                                                    Adina Kenereș

Romania penala,

vazuta de un senator

fost procuror

Declaratii politice si de presa,
interpelari și scrisori deschise

Valer Marian

România penală, văzută de un senator fost procuror e o carte de specie nouă : literatura procurorilor. Ca toate țările odată așezate, România are deja multă literatură avocățească și câteva movilițe de literatură judecătoarească. E oare de mirare că în fața munților de infracțiuni din vremea noastră încep să se încrunte procurorii și să noteze în clar, în articole și alineate coroborate, cum ar trebui să dea pe dinafară închisorile ?

CU FIR NEGRU DE ARNICI

Jurnal 1949-1956
EMIL DORIAN

Cu un cuvînt înainte al Margaretei Dorian 
și o prefață de Valentin Protopopescu

Odată cu acest volum, Jurnalul început de Emil Dorian în tinerețe își joacă actul ultim și cortina. Notele sale dintre 1949 și 1956 completează o lungă experiență scriptică în care om, tată, medic, autor și cetățean își trec vocile distincte prin numeroase registre, fiecare rămînînd fidelă sieși. Desigur, îndoindu-se, crispîndu-se, justificîndu-se, jubilînd, deplîngînd. și aceasta mereu față de sine.
Discuția cu propria conștiință este în epoca 1949-1956 mai apăsată decît în anii anteriori, căci și vremurile erau apăsătoare. În schimbările uriașe prin care trecea România atunci, nefericirea și nemulțumirea par la locul lor. Dar nu toată lumea le-a trăit la fel. Dorian, om de stînga de cînd se știe, care frecventează lumea literară aprobată sau tolerată de noul regim comunist, pare la adăpost de zguduiturile nedrepte ale sorții împărtășite de milioane de români. și totuși ! Emil Dorian nu face parte dintre aleșii de categoria întîi. În categoria a doua sau chiar a treia de « privilegiați », liniștea de viață și de spirit nu era deloc asigurată.

Asa s-a nascut omul nou

În Romania anilor ’50

Dorin Liviu-Bitfoi


O tragedie modernă cu roluri gata scrise : premiera în 1944, ultima reprezentație de gală în 1964. La mijloc, un deceniu de iad. Å¢ară jefuită, sfidată, înjosită. Popor înfometat, întemnițat, torturat, deportat. Naționalizare, stabilizare, îndoctrinare. Propagandă și miliție. Securitate și cenzură. Cartele, bonuri, formulare. Justiție a Partidului, Biserică a statului, economie a activiștilor. Rezultat : un regiment de potentați, armate de slugi. O lume nouă rătăcind și azi în propria-i supraviețuire.

FEREASTRA SERVICIILOR SECRETE

Romania in jocul strategiilor globale

AUREL I. ROGOJAN


Serviciile văd, ca și noi, efectele dezastruoase ale guvernărilor din ultimii 30 de ani. Dar ele pot scruta și neputința națională, « hrănită » de planurile cinice ale marilor puteri, de presiunile șantajiste ale vecinilor și de toleranța noastră păguboasă la trădare, incompetență, corupție. De la fereastra lor secretă, peisajul arată mult mai accidentat decât îl știm, dar atât de clar, încât se zăresc, documentate de arhive, până și contribuțiile otrăvite ale propriilor lor agenți. Poate vreun onest proiect de țară să ignore o asemenea geografie ?

 

Pradarea Romaniei

Cum prada Traian Basescu Romania.
Crima organizata. Interesele externe
Victor Gaetan si  Ciprian Nastasiu

Cum împiedică Băsescu anchetele penale
și cum a dezmembrat DIICOT...

Cum se pleacă Băsescu în fața grupurilor externe și a figurilor politice în timp ce infractorii reușesc să scape de justiția română...

Cum i-a discreditat Băsescu pe șefii serviciilor secrete, cum a făcut
un procuror general să demisioneze pentru a numi altul supus, vulnerabil...

Băsescu sau inversiunea morală : comisiile prezidențiale pentru legalizarea drogurilor și a prostituției, condamnarea creștinilor români de către elita comunistă, demolarea partidelor creștine și periclitarea Catedralei Sf. Iosif...

Cuprinsul cărții : Prefață la ediția română Un avertisment sub formă de mărturie O experiență ce trebuie scoasă la lumină Introducere Un Porsche argintiu, o tonă de heroină și infractori străini Întîlniri timpurii Facultatea de Drept și Decembrie 1989 Procuror
Noul DIICOT Vestea cea mare : este ales campionul anticorupție Răpirea Intrînd în lumea lui Omar Hayssam Extinderea investigației : sirienii Din nou la Bagdad, cu Munaf Damasc Subterfugiile lui Omar Certificatele medicale ale lui Omar
Omar eliberat cu aprobare «de sus» Scoaterea din țară Puteri suplimentare pentru Băsescu Probe privind traficul de armament Răspunsuri în Siria Atît de aproape, și totuși atît de departe
Undă verde pentru arestare O explozie de dosare Conlucrarea cu americanii Prădătorii de energie S-a ajuns la cei mai apropiați consilieri ai lui Băsescu Dezmembrarea DIICOT Pentru moment, Băsescu a reușit

 

36 de ani in serviciile secrete ale Romaniei

Din respect pentru adevar. Memorii
Stelian Octavian Andronic

Specialiștii serviciilor vorbesc rar. De regulă însă, zgîrcitele lor mărturisiri publice sînt fiabile. Aici, ele acoperă nu doar o viață de om, ci și teme « de senzație » : diplomația sub acoperire, tablourile Coroanei României, pretinsele conturi ale lui Ceaușescu, încrucișări cu Mossad și CIA, cu masoni și umbre de societăți secrete.

 Despre carte                   Fragment

Saptamana patimilor (23-28 IUNIE 1940)

Cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei
Mihai Pelin
Prefata de Florin Constantiniu

Cum s-au putut pierde teritorii istorice ? Prin combinația fatală dintre presiunea geostrategică exercitată la un moment dat de țări puternice
(ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop), diplomația sovietică uzînd de o retorică teatrală și profitînd de texte aproximative, și încă un abuz comis « din greșeală » pe teren (ocuparea ținutului Herța, neprevăzută în documente). Pierderi fără luptă, inacceptabile pînă azi.

 

 Despre carte                   Fragment

Partea lor de adevar

Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu. Convorbiri
Maurer si lumea de ieri. Marturii despre stalinizarea Romaniei
Convorbiri neterminate cu Corneliu Manescu
Lavinia Betea

La vremea primei lor apariții, între 1995 și 2001, dialogurile Laviniei Betea cu foștii lideri comuniști au produs o surpriză iritantă : nu aduceau nici biografie romanțată, nici dezvăluiri suculente, nici pocăință pentru contribuția la dezastrul național. științele politice aproximau încă în România statutul unor asemenea mărturii : nici cercetare, nici teorie, nici pură istorie orală. Astăzi e limpede că aceste convorbiri sînt printre rarele piese documentare de cert interes în orice studiu despre politicienii « roșii » de la noi.

 Despre carte                   Fragment

Cantacuzino, ia-ti boarfele si misca !

Interviu realizat de Mariana Marin
Oana Orlea

După două generații obișnuite cu multă minciună publică și puțin adevăr privat, o a treia generație românească, « liberă », se bîlbîie vinovat cu propria ei istorie recentă : ce fel de « comunism » s-a instalat la noi ?
Regim de stînga sau terorism de stat ? Judecăm corect anii '50 cu mintea anilor 2000 ? Mărturia, azi comentată, a Oanei Orlea dinamitează certitudinile simpliste repetate abuziv.

 Despre carte                   Fragment

Operatiunile Melita si eterul

Istoria Europei Libere prin documente de Securitate
Mihai Pelin

În conglomeratul confuz al comunismului, nici măcar Europa Liberă nu a fost unitară și univocă : pentru majoritatea românilor, ea aducea o
« gură de aer », apăra de abuzuri și defula ; pentru cîțiva, era un bun canal de intoxicare ; pentru o mare parte din Securitate, era justificarea perfectă a slujbei și a diurnelor ; nu sînt puțini nici românii și străinii pentru care același post de radio a fost pretext de șantaj, platformă de manipulare, vacă de muls, organ de promovare etc

 Despre carte                   Fragment

Schisma rosie

Romania si declansarea conflictului sovieto-iugoslav (1948-1950)
Florin Constantiniu si Adrian Pop

Tocmai Tito, cel care i-a sugerat lui Stalin să creeze Cominformul, a ajuns să-și atragă rapid furia URSS. Îndepărtarea lui temerară de
« modelul sovietic » a fost pedepsită cu conspirații amenințătoare ale «partidelor frățești ». Pentru Dej, zelos slujitor al Kremlinului, Tito era « cel mai rău dușman al socialismului »... pînă la moartea lui Stalin.

 Despre carte               Fragment    

Destinul Romaniei (1918-1954)

Henri Prost
Traducere de Valer Moga și Valeria Pioraș
Ediție îngrjită, notă asupra ediției, note și indice de Valer Moga

Iată cartea aceea de istorie pe care cu toții am vrut s-o citim odată și odată ! Ascunsă, copiată pe furiș, plagiată, citată în goană și niciodată tradusă din 1954 pînă azi, ea spune ceea ce alte cărți au tăcut și expune aspra logică a dezastrului național. Sub pana unui francez înțelept, exersat în economie și finanțe, în istorie și politică, trăitor multă vreme la București, interbelicul nostru, războiul și ocupația sovietică devin file din agenda personală a României.

Cuprinsul : Un francez în Balcani (de Valer Moga)  Notă asupra ediției  Prefață (de Albert Mousset)  Cuvînt înainte România Mare  Clasa politică Ferdinand I și consolidarea României  Geneza mișcărilor naționaliste Regența și venirea la putere a național-țărăniștilor  Carol al II-lea și declinul partidelor politice Asasinarea lui Duca și destrămarea Partidului Național Liberal  Febra naționalistă Diplomația lui Titulesc  Agonia regimului parlamentar Dictatura regală Sfîrșitul României Mari Antonescu și ocupația germană  Iluzia de la 23 august 1944  Spre abolirea monarhiei Măsuri de precomunizare • Republica Populară Română Procesul de comunizare Rezistența și criza din 1952 Indice de nume

 

 Despre carte                   Fragment

Cartile au ramas neterminate

Jurnal 1945-1948
Emil Dorian

După război, destui oameni cinstiți se așteptau la o viață nouă în România. La o lume curățită. Au primit în schimb... o « tranziție » ! Ce poți face într-o asemenea capcană a istoriei ? Emil Dorian a hotărît să-și continue jurnalul în care, de mulți ani deja, nota deraierile dictaturilor și propriile speranțe. Dar între 1945 și 1948 s-a ivit o altă dictatură, iar speranțele s-au topit una cîte una.

 Despre carte               Fragment    

Am facut Jilava in pantofi de vara

Convorbiri cu Ioana Berindei
Lavinia Betea

O doamnă fragilă, trecută azi de 80 de ani, a fost cîndva, fără voia ei,
« dușmanul de clasă » ! Fiica țărănistului Ioan Hudiță a ajuns în pușcărie, unde și-a purtat sarcina, a născut o fetiță și a vegheat-o, printre corvezi, aproape un an. O experiență-limită care transmite exemplar altor generații fiorul neomenesc al absurdului ideologic.

 Despre carte                   Fragment

Frontiera dintre viata si moarte

Refugiul si salvarea evreilor la granita romano-maghiara (1940-1944)
Zoltán Tibori Szabó
Traducere de Florica Perian

Un dosar complet al infernului de pe granița dintre România și Ungaria în timpul celui de-al doilea război mondial. Un ziarist în slujba adevărului, oricît de deranjant ar fi acest adevăr. Un tabu spulberat - foarte tîrziu, dar mai bine decît niciodată.

Din cuprins : Situația evreimii în România  Situația evreimii în Ungaria Situația evreimii din Transilvania Refugiu și salvare la granița
româno-maghiară •  A fost o chestiune de omenie  Anexă : convorbiri
cu supraviețuitori și martori Bibliografie selectivă și adnotată
Indice de nume

 Despre carte               Fragment    

Deceniul prabusirilor (1940 - 1950)

Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitecților romani intre legionari si stalinisti
Mihai Pelin

1940-1950 : un deceniu de coșmar pentru oameni, bunuri, idei. Inventarul pierderilor începe cu teritoriile și se sfîrșește cu speranța. Rătăcite printre minciuni, pe sub obuze, în exiluri și epurări, obiectele de artă și viețile artiștilor și-au frînt conturul, și-au știrbit aura. Vremuri sumbre, cu crime și jafuri, cu eroi aproape necunoscuți, cu ticăloși și cu caraghioși de prim-plan. O arhivă completă, vibrînd pe toate tonurile, de la tragic la grotesc.

Din cuprins : Adio Bugaz ! Adio Balcic ! Cazul Ion Frunzetti Legiunea și artele A fi sau a nu fi mason ? Breasla « Barabás Miklϳs »și arta Transilvaniei de Nord Pe simezele Europei în plin război Salvarea muzeelor Mercenari, deportați și sacrificați Bombardamente, refugii, confuzie La Iași, după război Un campion al autorității : M.H. Maxy Mascarada epurărilor Asasinarea pictorului Anatol Vulpe Presiuni și surprize din Răsărit Tragica dispariție a sculptorului Ion Grigore Popovici Migrînd spre un alt orizont Marele rapt regal

 Despre carte                   Fragment

Privind inapoi

Amintirile unui fost ziarist comunist
Sorin Toma
redactor-șef al Scînteii din 1947 pînă în 1960

Comunismul e un "șantier" chiar și pentru cei care l-au trăit "la vîrf". La 90 de ani, Sorin Toma își întreprinde arheologia existenței suprapunînd experiența sa directă, înțelesuri ulterioare, informații colaterale, dezvăluiri și strategii de conjunctură aflate abia după 1989.

Din cuprins :

În preajma lui Gheorghiu-Dej Un Machiavelli român • Greviștii sub gloanțe Ascensiunea Gărzii de Fier Conducătorul din închisoare se cunoaște Gheorghiu-Dej intră în arenă Rîuri de lapte și miere ? Dej și Stalin - o chimie excelentă Întîlniri cu Stalin Cine a ales "modelul sovietic" ? Dej pus la încercare : cazul Tito "Pămînteni", "cominterniști"... Chivu și Apostol Maurer Emil Bodnăraș Miron Constantinescu "Raportul secret" al lui Hrușciov Unsprezece întrebări explozive Gaston și Bîrlădeanu Cum s-a născut Casa Presei Dej și revoluția ungară Misiunile secrete ale lui Valter Roman Declarația de independență Venitul național și nivelul de trai De la minidezgheț la "demascări publice"...

 Despre carte                   Fragment

Biserica persecutata

Cronica a doi romani in exil la Paris
Sergiu Grossu
Traducere de Mioara Izverna

Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începînd din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist.
Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valéry-Grossu, a cunoscut la rîndul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum Binecuvîntată fii, închisoare. Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rîndul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste.

 Despre carte                   Fragment

Adio lumii vechi !

Memorii
Petru Groza

În această extraordinară carte de memorii, rămasă inedită pînă azi, patriotul din marea generație a Unirii, leul "roșu" de la Deva se explică, convinge, atacă. Adversarii și simpatizanții săi se vor întîlni cu un talent de povestitor ieșit din comun, pus în slujba recuperării a ceea ce el numește "istoria nefalsificată" a României de pînă în 1945.

Femeia din fotografie

Jurnal 1987-1989
Tia Serbanescu

Puțini știu că mai presus de omul de presă care publică zilnic un "bref" Comentariu politic se află un scriitor adevărat cu același nume. Tia șerbănescu este dintotdeauna o ființă a literaturii : ochi fixați pe texte valoroase prin autentic și măiestrie, urechi ațintite la inteligența și hazul vorbelor schimbate de oameni într-o doară.
Autobiografie crudă, nostalgii, lecturi pătimașe, portrete surprinzătoare, drame politice, scene savuroase... Un altfel de roman, croit din splendidul talent de a povesti și din farmecul sincerității atîtor mărturisiri consistente.

Opisul emigratiei politice

Destine in 1222 de fise alcatuite pe baza dosarelor din arhivele Securitatii
Mihai Pelin

"Decenii de-a rîndul, emigrația românească a fost un subiect tabu. Astăzi nu se poate spune că e un fenomen necunoscut. Dar, așa cum se întîmplă adesea atunci cînd ne aplecăm asupra istoriei noastre recente, dimensiunea faptelor riscă să ne surprindă."
N-ar trebui să mire pe nimeni că informația se găsește cel mai sigur la... serviciile de informații. Dar și accesul la ea urmează un traseu sinuos, printr-un labirint cu destule capcane și uși sigilate. Puțini sînt cei care nu se lasă păgubași. Mihai Pelin a izbutit totuși să cartografieze o parte din terra incognita a durerosului și învăluitului exil românesc.

 Despre carte                   Fragment

Budapesta 1956

Atunci si după 44 de ani
Tibor Méray
Traducere de Marilena Alexandrescu, Vlad Ranetescu și Tibori Szabó Zoltán (capitolul 8 și postfața)

"Cartea are o importanță extraordinară pentru publicul românesc. Întîi de toate, se referă și la ecourile acestei revoluții în România, unde tinerimea studioasă din Transilvania 's-a contaminat' cu spiritul evenimentelor de la Budapesta. Cei care au crezut că a venit vremea libertății au fost condamnați și executați."
Cornel Nistorescu

 Despre carte                   Fragment

Acasa se vorbeste in soapta

Dosar & jurnal din anii tirzii ai dictaturii
Stelian Tanase

Volumul pune față în față pagini din jurnalul ținut de scriitor între 1986 și ianuarie 1990, și o selecție de documente din dosarul său de la Securitate (1984-20 decembrie 1989). Piese din arhiva personală, citate, fotografii etc. vin să reconstituie epoca și cazul. Din perspectiva zilei de azi, Stelian Tănase a adăugat comentarii și lămuriri.

Ialta sau impartirea lumii

Arthur Conte
Traducere de Claudia Dumitriu

"Niciodată atîtea evenimente și atîtea probleme nu s-au acumulat și întrețesut în jurul unei singure mese. Winston Churchill va putea spune de multe ori că, în definitiv, niciodată destinul atîtor oameni nu a depins de atît de puțin.
Nici o altă zi nu a marcat, ca o lovitură de secure, o asemenea ruptură între o epocă lungă, care dispărea, cu măștile și miturile ei, și o epocă absolut nouă."

In prezenta stapanilor

Treizeci de ani de jurnal secret la Romania libera
Boris Buzila

"Atunci, o literă greșită în numele lui Ceaușescu se plătea cu un infarct colectiv. Toate birourile arătau ca după cutremur chiar dacă, în sinea lor, cîțiva i-ar fi schimonosit cu totul numele 'celui mai iubit fiu al țării'."
Tia șerbănescu

 Despre carte                   Fragment

Zbor peste cortina de fier

Istoria fugii mele din Romania
Linu Dragu Popian
Traducere de Dana Cojocaru

Pentru preotul Linu Dragu Popian, licențiat deopotrivă în teologie ortodoxă și în teologie catolică, trecerea frontierelor comuniste a avut valoarea unei experiențe inițiatice. Harul, inteligența, curajul și omenia au transformat o aventură palpitantă într-o victorie a spiritului.

 Despre carte                   Fragment

Operatie fara anestezie

Din amintirile si sperantele unui chirurg
Dumitru Pascu

Memorii în căutarea adevăratei istorii a medicinei românești. "Ca unul care crede că o societate care acceptă să-i spui orice, mai puțin adevărul, e o societate încă bolnavă, chirurgul Dumitru Pascu își îngăduie să spună un număr de adevăruri care trebuie neapărat spuse. "
N.C. Munteanu

Reteaua Caraman

Cei treisprezece romani care au zguduit NATO
Pierre Accoce si Daniel Pouget
Traducere de Mihnea Pătrașcu

O mare rețea de spionaj a pus în dificultate Vestul după război. A fost anihilată la Paris în 1969, după ce operase eficient timp de zece ani, aducînd extraordinare servicii strategice Estului și provocînd imense pierderi Alianței atlantice. Protagoniștii erau români, iar șeful rețelei se numea Mihai Caraman.

Razboiul a fost castigat in Elvetia

Afacerea Roessler
Pierre Accoce si Pierre Quet
Traducere de Claudia Dumitriu

Rețeaua condusă din Lucerna de un refugiat german, Rudolf Roessler, primea informații de la prieteni rămași în posturile lor din Wehrmacht și le transmitea neîntîrziat Confederației și Franței, Londrei și Moscovei.
O epopee din umbră care a făcut să se încline balanța armelor.

 Despre carte                   Fragment

Ancheta asupra mortii printesei Diana

Jean-Marie Pontaut si Jérôme Dupuis
Traducere de Alina Dumitrescu

Jean-Marie Pontaut și Jérôme Dupuis, ziariști la serviciul de investigații al săptămînalului L'Express, înregistrează minuțios ultimele 12 ore din viața lui Lady Di, înlănțuirea faptelor care au dus la tragicul accident.
Publicată în vara lui 1998 și actualizată pentru ediția română în februarie 1999, această anchetă fără dedesubturi, cu ipoteze și concluzii transparente, face radiografia unei tragedii.