OK ! BAC si alte examene la engleza

de Ecaterina Comisel
si Doina Milos

O ediţie actualizată şi renovată grafic. Gramatica explicată pe scurt, dar plină de exemple şi garnisită cu 641 de exerciţii şi teste. Problemele importante de lexic, liste de verbe, false friends, cuvinte care dau bătaie de cap etc.

OK

OK ! BAC si alte examene la franceza

de Ileana Carmen Moldovan

Ediţie adusă la zi şi îmbrăcată într-o nouă haină grafică. Toată gramatica la vedere, structuri particulare, concordanţa timpurilor şi si condiţional etc. Limbă vorbită şi limbă literară, bune obiceiuri fixate prin 530 de exerciţii şi teste.

OK

OK ! Ghid de scrieri functionale
Sinteze si modele pentru proba de limba romana la TESTELE NATIONALE si
la BACALAUREAT

de Florentina Serbanescu
şi Zoita Geaca

Compuneri cu caracter epistolar (biletul, invitaţia, cartea de vizită, cartea poştală, telegrama, scrisoarea) n Compuneri de utilitate socială (cererea, memoriul de activitate, curriculum vitae, darea de seamă, procesul-verbal, referatul)

OK

Copilul meu merge
la scoala !
Mic ghid pentru parintii
elevilor de clasa I

de Nicoleta Ciortan, Cerasella Natalia Juncu si Cezarina Psatta

Lămuriri esenţiale pentru părinţii îngrijoraţi şi / sau ezitanţi n Răspunsuri scurte şi pertinente la întrebări frecvente n Sugestii pentru a-i ajuta pe copii la începutul şcolarităţii lor n Studii de caz (intervenţii reuşite în situaţia unor copii
cu dificultăţi de adaptare sau performanţe modeste) "povestite" de un psiholog şcolar

metodidact

La gradinita e serbare !
Antologie de poezii si scenete

de Geta Nistor-Stanciu

Ediţie nouă, adăugită

Volumul deja foarte popular al unei eminente educatoare s-a îmbogăţit... în pas cu vremea. Găsim în această ediţie actualizată mai multe poeme despre anotimpuri, mame şi educatoare, dar şi texte noi pe tema protecţiei naturii, monoloage ale eroilor preferaţi de copii, sugestii de cuplete şi cântece care dau farmec serbărilor.

metodidact

Nicolae P. Mavrogheni

« O pozna a firii »

de G.I. Ionnescu-Gion

Cu o prefata de Petru Romosan

Ne tot vin la gură « fanarioţii », dar ştim atît de puţin despre această lungă epocă de ocupaţie străină din istoria noastră. La şcoală se trece prea repede peste o sută de ani de istorie naţională, ca şi cum atunci nu s-ar fi întîmplat nimic. Sigur
că s-au întîmplat... cîte se pot întîmpla într-un secol, dar unul lipsit de glorie.
În manuale stau marii domnitori, cu victoriile lor, dar din turcirea Ţărilor
Române, cu deosebire a Valahiei, nu se vede mare lucru. Deşi urmele fanarioţilor se văd bine pe noi şi astăzi.
Nicolae P. Mavrogheni, un fanariot exemplar pentru « ce e mai rău », moare violent la 1790 - cu cîteva luni în urmă,
la celălalt capăt al Europei izbucnise Revoluţia franceză. Nu e întămplător că personajul l-a fascinat pe G.I. Ionnescu-Gion, autorul celebrei Istorii a Bucureştilor, care l-a cercetat la toate sursele şi i-a compus un portret de pomină. De citit şi azi cu delicii !

Răsfoind, ici-colo :

« Unii ziceau că-i om bun ;
Cei mai mulţi, că e nebun.
Alţii îl ţineau de prost
Şi nimeni nu-i da de rost.
Pitarul Hristache »

« Mavrogheni era un maniac conştient, pornit spre cruzime şi sălbatice schingiuiri atît prin firea lui, cît şi prin aducătura împrejurărilor ; era un nevrozat într-o stare de intermitentă excitaţie ;
un halucinat bizar care, în căldurile vedeniilor, sălta totdeauna spre mari, colosale, şi deci imposibile fapte, dar căzu totdeauna în năzdrăvănii din cauza dezechilibrării facultăţilor sale. »

« E peste putinţă, strigau fanarioţii,
e peste putinţă să se dea Valahia lui Mavrogheni. »

« [...] româneşte nu ştia deloc, iar turceşte şi greceşte, foarte puţin. Mavrogheni vorbea limba levantină, un fel de limbă a porturilor, amestecătură informă de toate limbile vorbite în mările din Bazinul
Mediteranei. »

« "Dacă ar fi voit Dumnezeu cu ţara asta, nu mă trimitea pe mine domn." »

Să revenim. Istoria unui neam nu e compusă numai din momente memorabile, înălţătoare, iar cei ce ne conduc nu sînt nici pe departe cu toţii de statura lui Mircea, Mihai, Ştefan, Iancu. Cei mai mulţi domnitori sînt mediocri, iar destui sînt de-a dreptul mari bolnavi. Şi « istoria merge mai departe şi cu oameni mici sau zăltaţi ».

figuri & clipe

Puteţi citi prefaţa la Noi / Dosar

Comenzi