Literatură generală

Carnet intim (1913-1918)

Arabella Yarka

Traducere de Denisa Toma
Prefaţă de Mihai Dim. Sturdza

O piesă rară : jurnalul unei tinere bucureştence din lumea bună în anii primului război mondial.
O fiinţă rară şi ea : frumoasă, inteligentă, bogată, curajoasă, muncitoare, frivolă şi serioasă, fericită şi distrusă.

În aceste pagini dezarmant de sincere şi vii, Arabella Yarka se povesteşte nu doar pe sine, ci şi Bucureştiul fără griji care avea să cunoască bombardamentul, refugiul masiv în Moldova, spitalele de pe front, haosul lăsat de arme în urma lor. Infirmieră voluntară, apropiată de Familia regală şi apreciată de medicii din Misiunea franceză, Arabella notează febril zilele de tensiune, elanurile inimii, meditaţiile însingurate asupra destinului, peisaje de şes şi de munte, scene de moravuri. Această obişnuită a saloanelor, surprinsă de intrarea ţării în război, e obligată să-şi poarte singură de grijă şi să se descopere. Experienţa ei feminină asumată elimină destule prejudecăţi, oferind şi o imagine proaspătă, nuanţată a României aflate într-una din marile încleştări ale istoriei.

Constantin C. Giurescu
Prefaţă de Dinu C. Giurescu

Între mai 1930 şi iulie 1943 au fost mulţi  cei care ciuleau urechea la radio când venea ora conferinţelor ţinute de Constantin C. Giurescu pe teme de istorie românească. Profesorul se adresa atunci marelui public, preţ de 15 sau 30 de minute, fermecându-l cu poveşti documentate despre marii voievozi, despre târgurile dispărute ale ţării sau vechile ei judeţe, relatând cum se împărţea dreptatea odinioară pe aceste meleaguri şi ce gusturi de lux aveau boierii, cum au întemeiat Petru şi Asan un stat la sud de Dunăre şi cum s-a petrecut miracolul Unirii. Iată acum reeditate douăzeci şi cinci din aceste « lecţii publice » ţinute la Universitatea Radio şi adunate în volum pentru prima oară în 1942. Şi nu e exclus ca unele detalii care au surprins atunci să-i surprindă azi şi pe contemporanii noştri.
De pildă : « Felul în care au înfăţişat cei mai mulţi dintre istorici pe Ale­xan­dru Lãpuşneanu este inexact : exagerat în unele privinţe, incomplet în al­tele. Atmosfera creată de cronica lui Grigore Ureche şi Simion Da­s­călul, pe de o parte, de nuvela lui Negruzzi, pe de altă parte, i-a fost cu totul defavorabilă : acest domn a ajuns prototipul stăpânito­ru­lui crud, tăind cu o plăcere sadică boierii, aproape egalul lui Vlad Ţe­­peş, celălalt nedreptăţit al istoriei. Câţi nu repetă şi astăzi: „Capul lui Mo­ţoc cerem“, fără să ştie că, în ceea ce priveşte acest episod, po­­vestirea talentatului Negruzzi e inventată pe de-a-ntregul şi că, în rea­litate, ce­lebrul vornic a pierit la Liov, în Polonia, de mâna călăului, iar nu sfâ­şiat de mulţimea înfuriată a târgoveţilor din Iaşi.

Domni, regi, eroi, carturari, oameni politici, literati
Dan Berindei

Românii de azi să-şi fi pierdut încrederea în românitate ? Cu siguranţă, nu. Îndură, în schimb, un serios asalt propagandistic menit să-i destabilizeze şi să le « revizuiască » istoria, relativizând până la anulare meritele a sute de ani de efort pentru clădirea fiinţei naţionale. Mulţi se uită împrejur cu justificată lehamite : au fost martorii a douăzeci de ani de mistificare, furt organizat şi nedreptate. Nu se recunosc în cei ce se înghesuie să-i reprezinte după 1989 şi nu-şi regăsesc valorile risipite între insolenţa impostorilor şi incompetenţa instituţiilor. Unii ajung chiar să creadă că aşa a fost dintotdeauna aici. Nu, a fost şi altfel. Au existat şi eroi, şi jertfe, şi proiecte pe termen lung, şi viziuni politice, şi bărbaţi de stat.
În galeria de figuri exemplare din acest volum se citesc destule destine guvernate de patriotism, muncă încăpăţânată şi dăruire profesională pentru ca românii anilor 2000 să-şi poată aminti de rădăcinile lor pozitive. Şi să le poată povesti şi copiilor lor.

 Despre carte                   Fragment

Constantin Giurescu
Ediţie îngrijită de Dinu C. Giurescu

STUDII DE ISTORIE SOCIALA : Vechimea rumaniei in Tara Romanească si legatura lui Mihai Viteazul ; Despre rumani ; Despre boieri

« Aceiaşi oameni sînt numiţi cînd într-un fel, când într-altul, după punctul de vedere special din care sînt priviţi. Ca vecini de moşie în acelaşi hotar sau hotare apropiate, ei sînt megiaşi. Ca proprietari prin moştenire ai ocinelor lor, sînt dedi, dedini, nasledniţi, moşteni sau moşneni. Sînt cnezi şi juzi ca stăpâni ai iobagilor lor, iar ca oameni liberi, cnezi şi judeci. [...] Dar pe lîngă aceste titluri care exprimă doar cîte o anume însuşire a lor, proprietarii mai au unul : ei sînt boieri, adică nobili. Acesta este cel mai important dintre titlurile lor. El le însumează pe toate celelalte şi se subînţelege pe lîngă fiecare din ele. »

                                                                        Constantin Giurescu

 Despre carte                   Fragment

« O pozna a firii »
G.I. Ionnescu-Gion
Cu o prefaţă de Petru Romoşan

Ne tot vin la gură « fanarioţii », dar ştim atît de puţin despre această lungă epocă de ocupaţie străină din istoria noastră. La şcoală se trece prea repede peste o sută de ani de istorie naţională, ca şi cum atunci nu s-ar fi întîmplat nimic. Sigur că s-au întîmplat... cîte se pot întîmpla într-un secol, dar unul lipsit de glorie. În manuale stau marii domnitori, cu victoriile lor, dar din turcirea Ţărilor Române, cu deosebire a Valahiei, nu se vede mare lucru. Deşi urmele fanarioţilor se văd bine pe noi şi astăzi. Nicolae P. Mavrogheni, un fanariot exemplar pentru « ce e mai rău », moare violent la 1790 - cu cîteva luni în urmă, la celălalt capăt al Europei izbucnise Revoluţia franceză. Nu e întămplător că personajul l-a fascinat pe G.I. Ionnescu-Gion, autorul celebrei Istorii a Bucureştilor, care l-a cercetat la toate sursele şi i-a compus un portret de pomină. De citit şi azi cu delicii !

 Despre carte                   Fragment

Z.Ornea
Cu un cuvînt înainte de Mircea Anghelescu

« Basarabean venit în ţară la aproape treizeci de ani, după opt ani de exil în Siberia în urma activităţii sale în cercurile narodnice din Chişinău, Constantin Stere a adus într-un mediu politic populat în bună parte cu eroi desprinşi din piesele lui Caragiale o undă dramatică de seriozitate, de credinţă în principii, de perseverenţă şi de inflexibilitate. Crescut la şcoala dură a luptei împotriva ohranei ţariste, asumîndu-şi un crez democrat încă din adolescenţă, Stere n-a înţeles şi n-a acceptat niciodată compromisurile, atît de facile sub soarele mai blînd al patriei-mamă ; inflexibil şi neîndurător cu adversarii, arogant şi brutal uneori chiar cu prietenii, Stere a intrat în politică fără să aibă şi maleabilitatea, relativismul, adaptabilitatea atît de necesare unei asemenea activităţi. Aşa se explică "tragismul" destinului său politic. »

                                                                      Mircea Anghelescu

 Despre carte                   Fragment

Z.Ornea

« Z. Ornea a văzut în Gherea, încă de la primele sale studii, o personalitate mult mai interesantă decît dădeau de înţeles reflexele şcolare ale polemicii sale cu Maiorescu şi, în general, imaginea sa de autodidact strălucit, teoretician exotic al unei viziuni politice şi al unei ideologii nelalocul lor într-o ţară „eminamente agricolă“. [...] Refuzînd să simplifice o existenţă care numai simplă nu era, el a dezvăluit în multiplele straturi, nu o dată contradictorii, ale activistului politic, în acelaşi timp restaurator prosper dar generos cu prietenii de idei după ce fusese un militant socialist pauper, aproape gorkian - un personaj complex dar coerent, atrăgător prin farmecul dialecticii, prin întinderea culturii şi tăria principiilor, şi nu mai puţin prin naivităţile sale. »

                                                                          Mircea Anghelescu

 Despre carte                   Fragment

Elena Vacarescu
Traducere de Ileana Carmen Moldovan

O carte despre a cărei existenţă ştie, de un secol, multă lume, dar pe care puţini români au văzut-o şi nici unul n-a citit-o încă în româneşte.

Ediţia de faţă - prima în limba română, după ştiinţa noastră - urmează volumul Rois et Reines que j'ai connus, apărut în 1908 la E. Sansot & Cie, Éditeurs, Paris. Această ediţie franceză, prezentată ca traducere, realizată de Gastane Jeffry, a cărţii publicate în limba engleză mai întîi, în 1904 (Kings and Queens I Have Known, Harper & Brothers Publishers, New York şi Londra), conţine, de fapt, cu trei texte mai puţin decît ediţia iniţială. Lipsesc relatările intitulate "Ţarul şi ţarina", "Wilhelmina I, regina Olandei" şi "Papa Leon al XIII-lea". Ţinînd cont de faptul că Elena Văcărescu a autorizat ediţia franceză - aşa cum rezultă şi din nota traducătorului, pe care o reproducem -, am considerat-o, la rîndul nostru, ediţie de referinţă, rezultat al deciziei definitive a autoarei în privinţa selecţiei textelor. Documentele nu oferă nici o explicaţie pentru trecerea de la treisprezece texte la zece. Cunoscînd însă şi ediţia integrală în limba engleză, putem presupune că autoarea a dat întîietate amintirilor care îmbogăţeau substanţial imaginea oficială a înaltelor personaje, aducînd unghiuri cu adevărat noi în descifrarea personalităţilor, precum şi, implicit, o lecţie de viaţă. Fotografiile reproduse pe fundalul copertei provin din ediţia în limba engleză.

 Despre carte                   Fragment

O biografie
Dorin-Liviu Bitfoi

"Am lucrat la această biografie doi ani şi jumătate. Ca şi istoricii - cu care bine-ar fi să nu-i mai confundăm -, biografii trudesc mai întîi la documentare. Vorbesc despre această fază pentru că am avut numeroase dificultăţi în a identifica surse şi în a le consulta. Multele reticenţe, entuziasme, spaime cu care m-am întîlnit mi-au amintit mereu că Groza şi epoca lui sînt realităţi încă foarte apropiate. Sursele - inegale ca substanţă, credibilitate şi întindere - nici nu abundă, nici nu lipsesc. Aş spune mai degrabă că sînt fragmentare şi slunecoase, îngreunînd la rîndul lor recompunerea profilului unui om cu o adîncă, dar paradoxală inserţie în sistemul comunist. Majoritatea surselor ni-l arată pe hunedorean cînd într-o lumină excesiv de emoţională, cînd prin prisma tehnicii "reci" a dezinformării. Se obţine astfel un număr-record de piste şi impresii false. Şi-apoi, Petru Groza însuşi construieşte, nu numai prin temperament, ci şi prin preocupările sale personale de contrainformare şi intoxicare a sistemului politic, o vastă plasă articulată pe ambiguităţi şi discontinuităţi biografice.Cel ce s-a bucurat după 1945 de o oarecare simpatie populară (ca şi de o antipatie cel puţin egală), poate pentru că se detaşa de "rest" prin poza altor vremuri, este în prezent, cu o semnificaţie aproape simetrică, asimilat cu "comuniştii" şi cu "tancurile sovietice" (imagine-fetiş a iconografiei postcomuniste). În ceea ce mă priveşte, în trecerea de la o frază-clişeu la un volum, m-a interesat chiar trecutul care poate avea o asemenea putere asupra prezentului. Căci am simţit din plin în ce măsură ne afectează. Şi cred că merită să lucrăm cu toată perseverenţa pentru a lua în posesie acest trecut. Personajele istorice trebuie să prindă viaţă şi subiectivitate. Pentru mine, cartea de faţă reprezintă şi o ieşire din pădurea de etichete a comunismului de ieri, a anticomunismului de azi. În fond, nimic nu e mai inutil şi mai plictisitor decît mecanica în doi timpi a demonizării / eroizării unui personaj !"

                                                                           Dorin-Liviu Bîtfoi

Omul care a pus la cale revolutia Dada
François Buot
Traducere de Alexandru şi Magdalena Boiangiu

"Iată un nume care evocă poezia, gloria, manifestul, nebunia tinereţii. Idei aproximative, care capătă substanţă abia acum, în această primă biografie de anvergură a lui Tzara, apărută în toamna anului trecut la Paris. François Buot ni-l restituie, alert şi documentat, pe omul schimbărilor radicale din cultura începutului de secol XX, pe militantul de stînga, pe amatorul de artă africană. Tulburător acest personaj rafinat convorbind cu Breton, Aragon, Eluard, Brâncuşi, Man Ray, Marcel Iancu, Crevel, Marcel Duchamp... Consecvent cu sine, petrecăreţ, atoatedistrugător dar constructor de lumi şi idei, Tzara începe abia acum să-şi facă auzită lecţia de geniu."

                                                                                 Adina Kenereş

 Despre carte                   Fragment

Portretul unui dandy roman
Ion Iovan

Ion Iovan le-a pregătit o foarte plăcută surpriză admiratorilor lui Mateiu : a povestit pentru prima oară marelui public viaţa acestui personaj excentric şi fascinant al literelor române. O relaţie tensionată cu I.L. Caragiale în rol de tată, prieteni literaţi sensibili la talent şi valoare, blazon din vise şi boierie cu mînecile suflecate printre arendaşi - iată parcursul, jalonat de desene şi fotografii, al unui volum pe care numeroşii iubitori ai Crailor de Curtea-Veche îl aşteaptă de decenii.

Marie-Françoise Baslez
Traducere de Anca-Maria Christodorescu

Biografia Sfîntului Pavel reconstituie lumea primelor comunităţi creştine şi face portretul impresionant al unui om căruia nu i se cunosc nici numele complet, nici data naşterii, nici împrejurările morţii.

Jean Tulard
Traducere de Janina Ianoşi

Specialiştii şi pasionaţii de istorie vor găsi în acest volum un Napoleon "complet", actual şi surprinzător. Jean Tulard este cel mai important istoric al Franţei imperiale şi expertul incontestabil al epopeii napoleoniene.

Ferdinand al Romaniei urmat de cuvintari
si documente ale regelui Ferdinand
Martha Bibescu
Traducere de Maria Brăescu

"Ferdinand a fost, în opinia Marthei Bibescu, un rege mai important
pentru România decît predecesorul său Carol I, el reuşind să împlinească visul de aur al românilor : unirea tuturor în aceeaşi ţară."

                                                                          Nicolae Prelipceanu