|
Postat de Adina Kenereş in Lectura
miercuri 29 dec. 2010
Vai, ce iritare la sforarii care au aflat că rămîn fără public ! Că despre asta e vorba, despre « public », cel ce asistă la spectacol, ba mai plăteşte şi scump biletul, deşi n-are chef să mai intre în sala… de vot – de mii de ori « băieţii » au greşit în numai acest biet an 2010 atunci cînd aveau de numit « populaţia », « opinia publică », « electoratul » în cel mai rău caz. Ca un făcut, oricum îşi suceau limba în gură, tot « public » le ieşea. Vai, ce dramă ! Pe multe căi, chiar şi sub umila-mi pană, s-au trezit ameninţaţi cu o sală goală, cu un stadion pustiu, cu o demisie de proporţii a masei de manevră. Nasol, asta înseamnă că trebuie să inventeze ceva cel puţin… spectaculos, căci simplul spectacol nu mai ţine, fie el şi o comasare a contrariilor, a pseudostîngii cu pseudodreapta, a naţionaliştilor cu cosmopoliţii şi a analfabeţilor cu elita.
Am o idee ! Şi mă tem că e ultima. În toate sensurile acestui cuvînt. Şi anume : să tragă la sorţi. Uite, vine şi un bun prilej. De Boboteaza noastră şi de Epifania din Vest, pot să-şi facă o « turtă a regilor » (galette des rois) – evident, gigantică, aşa cum le place lor, să intre urgent în Guinness Book. Într-un asemenea plăcintoi pot ascunde o figurină – o fève, îi zice în Franţa, unde s-a ivit şi ideea. Cine simte ceva tare între dinţi a cîştigat lozul cel mare (în plus, are şi burta plină pe o zi), îşi pune pe cap coroana (de carton aurit) şi face pe regele cît îl ţin puterile. Nu e mai bine aşa, să laşi o azvîrlitură de zar să hotărască sorţii, deşi nu aboleşte ea hazardul, cum zice Mallarmé ? (Deşi, oleacă mai încolo, poetul evocă şi angoasa momentului : Quand même lancé dans des circonstances éternelles du fond d’un naufrage. Dar să nu ne întunecăm, că le cade greu sforarilor de sărbători.)
În fond, ce se poate întîmpla mai rău decît s-a gata întîmplat ? Şi-apoi, e vorba de culmea democraţiei : obiceiul vine din negurile secolului al XI-lea, cînd clerul din Besançon a hotărît să-şi aleagă şeful în ăst fel, punînd adică un bănuţ de argint într-o pîine pentru viitorul mare responsabil norocos. De ce nu ne-am închina şi norocului după ce am epuizat toate cauzele raţionale ? Ce-ar fi, de pildă, să iasă « rege » un ecuadorian în trecere prin Bucureşti ? N-ar fi tare să ne punem toţi cu burta pe carte să-i învăţăm limba ? Dar dacă ar ieşi un văr de-al treilea al lui Viktor Orban ? N-am rezolva într-o clipă o belea de o mie de ani ?
Să fim optimişti : să punem toate mizele noastre pe hazard şi poezia Universului ne va salva ! Başca, ne va umple maţul.
La Mulţi (AltFel) de Ani !
Lasati un comentariu
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019


©Gabriela Cernusca

©Adina Kenereş

Ciobani din Măguri, 1938

Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu


În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi

Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă

Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016



  Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
 Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014

Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa

Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »

Cannabis sativa (detaliu)
 Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)



 Altă lucrare a Dalyei Luttwak

Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC

Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak

Hidden, 2009

When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak

Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010

Flora, Growing Inspirations, 2009
 Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
 Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
 O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
 Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea

Binecuvântare în Făgăraş

Barză în Apuseni

Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu

Pont-Neuf (esquisse)

Les Vignobles à Bagnols

Le Château de Bagnols

Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre

Raţă cu lalele

Melc în ianuarie

Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la Căldăruşani Canal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian Muntean Într-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu  Apus la Oxford Apus cu felinare în Strasbourg Vedere din Strasbourg noaptea Catedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea.  Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian Muntean OdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional.  Cîmp cu maci Dobrogea – culoarea primăverii Fotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş  Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ? « Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004  Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit.  « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|