|
Postat de admin in Opinii
vineri 10 aug. 2012
« Toate informațiile disponibile din surse naționale și internaționale asupra imensei migrații pentru muncă a românilor vehiculau o dimensiune de 2-3 milioane persoane. Chiar dacă nu sunt disponibile date complete sau aproape complete asupra numărului de români aflați la muncă în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, informații parțiale din surse autorizate converg spre un număr aflat între 2 și 3 milioane. După datele publicate de Institutul Național de Statistică al Italiei în septembrie 2011, numărul de români rezidenți în Italia la începutul anului 2011 era de 969 mii (ISTAT, 2011). Pentru același moment, Ministerul Muncii și al Imigrației din Spania menționează cifra de 842 mii români cu reședința în Spania (Ministerio de Trabajo e Inmigración, 2011). Cele două cifre duc – doar ele – la 1811 mii români având reședința în Italia și Spania (înscriși în registre administrative). Este foarte probabil ca la aceste cifre să se adauge un număr de români aflați în cele două țări fără să fie înregistrați și fără să apară în statisticile oficiale, ceea ce ar însemna în jur de 2 milioane persoane. Dacă adăugăm cifrele referitoare la românii aflați în alte țări reprezentând destinații importante ale migranților români – Germania, Franța, Grecia, Austria și chiar Ungaria –, numărul total depășește 2,5 milioane.
Recensământul din octombrie 2011 ne-a arătat o populație stabilă de 19043 mii locuitori și, dacă vom compara această cifră cu cea de la recensământul din anul 2002 (21681 mii), vom vedea că reculul este de 2638 mii locuitori. Numai că acest recul provine atât din migrație, cât și din scăderea naturală a populației, iar descompunerea în cele două componente duce la următoarele contribuții : 424 mii este scădere naturală și 2214 mii reprezintă migrație externă negativă, această din urmă valoare înscriindu-se în plaja deja amintită, luând în considerare și o mișcare de retur în ultimii ani, mişcare provocată de criza economică și financiară din țările în care se află cei mai mulți migranți. Cifra pe care ne-o oferă recensământul asupra românilor plecați în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni este de numai 910 mii, ceea ce înseamnă că 1,3 milioane dintre cei plecați nu au fost înregistrați în gospodării fie pentru că nu a avut cine să-i furnizeze informații recenzorului, fie pentru că locuințele respective nu au fost vizitate de recenzori. Neavând o înregistrare fiabilă a migrației externe la recensământ ori o altă sursă credibilă, singura posibilitate de a estima această componentă devenită majoră în evoluția populației României este cea a balanței pe care am folosit‑o, cunoscută sub denumirea de „ecuația de estimare a populației“ (population estimating equation), cu toate riscurile pe care o astfel de abordare le poate genera. În această privire generală asupra numărului populației, nu este luată în considerare posibila nerecenzare a unui procentaj din populație (stabilă sau compusă din persoane plecate). »
Din volumul lui Vasile Gheţău – Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011, Reprofesionalizarea României IV / IPID, Editura Compania, Bucureşti, 2012, pp. 10-11
Lasati un comentariu
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019
©Gabriela Cernusca
©Adina Kenereş
Ciobani din Măguri, 1938
Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu
În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi
Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă
Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016
Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014
Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa
Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »
Cannabis sativa (detaliu)
Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)
Altă lucrare a Dalyei Luttwak
Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC
Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak
Hidden, 2009
When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak
Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010
Flora, Growing Inspirations, 2009
Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea
Binecuvântare în Făgăraş
Barză în Apuseni
Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu
Pont-Neuf (esquisse)
Les Vignobles à Bagnols
Le Château de Bagnols
Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre
Raţă cu lalele
Melc în ianuarie
Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru IliescuApus la CăldăruşaniCanal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian MunteanÎntr-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la OxfordApus cu felinare în StrasbourgVedere din Strasbourg noapteaCatedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea. Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian MunteanOdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional. Cîmp cu maciDobrogea – culoarea primăveriiFotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ?« Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004 Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit. « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|