|
Postat de admin in Opinii
miercuri 26 sept. 2012
Mircea Maliţa
Din capul locului întreţinem speranţa că portretul la care ne conduce tema strategiei de supravieţuire până acum stă pe un soclu solid. Nu este o întreprindere facilă (Conexiuni. « Portretele »). Într-adevăr, nu atât psihologia, logica sau ştiinţele sociale ne-au condus la acest profil, ci faptul că el stă la capătul unui singur fir derulat peste tot, un singur subiect de cercetare, acela al examinării strategiei de supravieţuire a românilor. Ideea de bază a fost că în acest domeniu vital au fost exersate calităţile cele mai potrivite ale minţii, chemate să se supună testului de selecţie istorică : durezi sau nu durezi ? Persişti sau te stingi ? Rămâi în istorie sau ieşi definitiv din ea ? Dacă aceste caracteristici s-au dovedit viabile, merită să fie luate ca punct de plecare în căutarea profilului celor care au trecut testul. Nu înseamnă că el a predominat tot timpul, nu înseamnă că prevalalează în istoria contemporană sau în prezent. Ne este de folos să-l cunoaştem şi să ştim dacă, în perspectivă, el poate fi reactivat, dacă potenţialul său este încă intact şi dacă e capabil de o nouă adaptare la situaţiile schimbătoare ale secolului XXI.
Iată mai jos rezumatul notelor asupra cărora se degajă un consens în privinţa trăsăturilor minţii românului, observabile în comportamentul său :
1. Nu acceptă nici o situaţie şi nici un program în forma care i se oferă ori i se impune. Nu spune nici da, nici nu.
2. Încearcă să modifice datele constrângătoare şi caută să definească obiective şi metode care să-i permită căi mai propice pentru promovarea intereselor, dintre care primul este supravieţuirea. Spune « da, dar… » sau « nu, dar… ».
3. Acceptă opuşii inseparabili în domeniul energiilor sociale sau psihice. Sunt pompele tandem, care lucrează în ritm invers de acţiune şi potenţare. Nu se sperie de contradicţie.
4. Ştie că aceste polarităţi, aflate în aparent conflict, dar veşnic împreună, sursă a aceleiaşi energii, au devieri de la normalitate prin creşteri exagerate, care conduc la criză. Veghează la mişcarea opuşilor în aria (nu în punctul) de echilibru.
5. Nu acceptă dihotomiile adverse, în care se duce lupta pentru desfiinţarea celuilalt (jocuri de sumă nulă). Nu spune niciodată sau-sau, ci doar şi-şi.
6. Îmbrăţişează raţionalitatea lărgită cu orizontul experimental, afectiv şi intuitiv.
7. Ca urmare a acestui mod de judecată, are oroare de extreme. Orice superlativ i se pare suspect, ca şi orice exacerbare, orice adâncire-lărgire-înălţare fără margini, orice pretenţie la absolut. În materie de filosofie, nu-i plac nici pretenţiile generalităţii, nici componentele ultime ale singularului (totul este voinţă, totul stă în atomi).
8. Punctele de mai sus se contopesc în faimoasa definiţie a înţelepciunii ca măsură (est modus in rebus) şi, de fapt, e mai mândru să fie înţelept decât să fie inteligent.
9. Din acest motiv nu poate fi etichetat ca pesimist sau optimist, extravertit sau introvertit, rău sau bun, blând sau aspru, leneş sau harnic (cu măsură este şi una, şi alta).
10. Preferă termenul lung celui scurt. Toată supravieţuirea lui s-a numărat în secole, şi nu în săptămâni.
11. Îi plac perspectiva, prognoza, explorarea viitorului (iar, mai popular, şi prezicerile).
12. Faţă de semenii săi e şi ospitalier, şi deschis, concomitent cu o suspiciune şi o rezervă în planul doi.
13. Fe-ri-ci-re : ce cuvânt lung pentru un lucru atât de scurt ! Ajunge : eşti mulţumit ?
14. E mai greu de urnit şi mai uşor de oprit. Nu urmăreşte rezultate spectaculoase imediate, ci altele mai discrete şi mai profunde.
Dacă ar fi să indicăm punctele cele mai semnificative în promovarea supravieţuirii, acestea ar fi 7 şi 8. Măsura s-a tradus deseori în limbajul nostru prin cuvântul compus
cu-minte.
Din volumul Mircea Maliţa – Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului, Editura Compania, Bucureşti, 2012.
Lasati un comentariu
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019
©Gabriela Cernusca
©Adina Kenereş
Ciobani din Măguri, 1938
Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu
În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi
Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă
Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016
Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014
Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa
Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »
Cannabis sativa (detaliu)
Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)
Altă lucrare a Dalyei Luttwak
Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC
Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak
Hidden, 2009
When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak
Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010
Flora, Growing Inspirations, 2009
Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea
Binecuvântare în Făgăraş
Barză în Apuseni
Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu
Pont-Neuf (esquisse)
Les Vignobles à Bagnols
Le Château de Bagnols
Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre
Raţă cu lalele
Melc în ianuarie
Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru IliescuApus la CăldăruşaniCanal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian MunteanÎntr-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la OxfordApus cu felinare în StrasbourgVedere din Strasbourg noapteaCatedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea. Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian MunteanOdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional. Cîmp cu maciDobrogea – culoarea primăveriiFotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ?« Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004 Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit. « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|