Ultima apariţie

Ruşii, masonii, Mareşalul şi alte răspântii
ale istoriografiei româneşti

de Mihai Dimitrie Sturdza

Fragment din capitolul
« Un baron reformator : Vasile Balş »

Activitatea lui Vasile Balş nu s-a încheiat odată cu pensionarea. În anii 1809-1812, el s-a ocupat iarăşi cu vânzarea moşiilor aflate în Moldova şi Basarabia ale Fondului Religionar Greco-Ortodox din Bucovina. Însemnatele beneficii pe care le-a obţinut pentru gu­vernul austriac în aceste tranzacţii i-au atras din nou recunoaş­terea imperială. În urma memoriului istoric şi genealogic privind fami­lia Balş, memoriu scris de el, întărit la 1816 de domnitorul Scarlat Callimachi şi înaintat Cancelariei Imperiale de la Viena, Vasile Balş a primit în 1818 titlul de Kämerer (şambelan) chezaro-crăiesc, deve­nind primul boier moldovean care a ocupat această înaltă demnitate¹.
La bătrâneţe, după ce consacrase o viaţă propăşirii Bucovinei, ducat al Coroanei habsburgice, Vasile Balş avea o părere proastă despre boierimea în mijlocul căreia se născuse. Comparaţia dintre aceasta şi elita administraţiei austriece i-a sugerat reflecţii foarte cri­tice, pe care i le comunica din Cernăuţi, în limba română, lui Nicolae Cantacuzino, ruda sa, marele logofăt din Moldova regulamentară, la 3 iulie 1830 : « Jălesc pe pământeni, şi anume pe boeri, fără învăţătură, fără ştiinţă, plini de fumuri şi de amestecături. În loc să ştie ce trebuie să facă, fac numai ce ştiu ei. Jălesc pe biata ţară, rămâind săracă de tot ajutorul înţelegător, orfană şi mai ales prădată de însuşi boerii ce se dau de protectorii învăţăturilor, [ai] înţelepciunii ; ispitimile [tentaţiile – n. a.] luminilor Împărăţiei Ruseşti, care stăpâneşte şi povăţuieşte pe toată lumea, va şti să apere biata ţară şi să o pue la starea cuviincioasă, cum şi pe aceşti neîndeletniciţi [incompetenţi – n. a.] leneşi şi ieniceri [exploatatori – n. a.] de boeri, o parte a-i trimete la ţară să lucreze pământul, o parte la şcoli. »² Din acest punct de vedere, Balş este un precursor aflat « pe culmile disperării » ale lui Cioran.

¹ E. Prokopowitsch, Die Familiengeschichte…, op. cit., p. 126 : Mihai Ştefan Ceauşu, op. cit.

² N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. VIII, p. 264. Se pare că Vasile Balş locuia mai mult la Cernăuţi, unde-şi avea şi biblioteca. La 1827, de exemplu, dădea acolo la legat Voyage autour du monde. N. Iorga, op. cit., p. 263.