Antonescu : Adio şi nu mai am cuvinte !

luni 2 iun. 2014

Petru Romoşan

Acum, că am scăpat – sper, pentru totdeauna – de interminabila şi insuportabila flecăreală a lui Crin Antonescu, care-i comenta pe toţi, la orice oră, pe orice post TV, inclusiv pe Crin Antonescu însuşi, care e cel mai bun, evident, dar nu mă meritaţi, parc-am mai auzit asta, ar fi cazul să-i căutăm şi nişte merite, nişte reuşite sau măcar nişte justificări raţionale. Dar mai întâi să spunem că Antonescu merita să eşueze atât de lamentabil pentru că ne-a făcut tuturora un mare rău. Ni l-a băgat din nou pe dracu’ în casă, adică pe PSD, cu al său Victor Ponta la Palatul Victoria. Şi asta cu preţul compromiterii definitive a brand-ului de partid istoric al PNL – ieri cu socialiştii, azi cu popularii, pretinşii liberali nu mai au nici o legătură cu dinastia Brătienilor. Şi poate că, de fapt, nu au avut niciodată. Între altele, puşi pe îmbogăţire, pe furat, mulţi ajunşi în puşcării, nu au fost nici măcar capabili să retipărească operele principale, consistente şi necesare, apte să aducă inspiraţie economică şi politică, ale marilor liberali de altădată. Şi foarte probabil că la fel cum PDL-ul a fost şi încă este „partidul străinătăţii”, PNL a fost (încă mai este ?) „partidul rusesc”, cum şoptesc cei mai informaţi.
Şi totuşi, dacă pasagerul preşedinte interimar al României, fostul liberal şi actual popular, a fost de bună-credinţă şi s-a ligat cu PSD pentru a înlătura de la putere răul şi mai mare, PDL, cu Traian Băsescu şi cu Elena Udrea cu tot ? Atunci rămâne întrebarea de ce nu s-a despărţit imediat de Victor Ponta şi PSD după eşecul referendumului din vara lui 2012 şi, mai ales, după pactul de coabitare semnat de Ponta cu Băsescu în prezenţa lui Antonescu. Acela poate fi momentul de slăbiciune care i-a fost fatal lui Crin Antonescu. De când a ieşit de la guvernare, după ce a pierdut câţiva miniştri anterior penali în închisoare, discursul anti-Ponta şi anti-PSD a devenit aberant, halucinant, degradant. Lipsa de măsură, de civilitate cu aliaţii săi de până ieri ni l-a arătat pe Crin Antonescu ca pe o ţoapă care se ceartă cu toţi vecinii pentru că aceia nu-i recunosc frumuseţea. PNL a obţinut 15 % la europarlamentare în dauna „mahalagioaicei” care îi era preşedinte, şi nu cu ajutorul său. Desigur, Victor Ponta, fostul său partener, va fi foarte atins de retragerea fostului său aliat, cu care a făcut o bună bucată de vreme un cuplu ce te punea pe gânduri. Aşa cum SUA a suferit după căderea URSS…
Acum, după dispariţia teatrală şi destul de grotescă a lui Crin Antonescu, noi rămânem cu acelaşi PSD (al lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Dan Voiculescu, Dragnea, plus ceata lui papuc de tineret-rezerve – siglele UNPR şi PC nu merită luate în discuţie) de care ne credeam scăpaţi încă de prin 2005. E şi meritul rateului istoric al fostului marinar Traian Băsescu, previzibil, cel care l-a şi numit pe Victor Ponta de două ori prim-ministru.
Cine ar trebui să-şi mai prezinte demisia în zilele următoare ? Se impune ca o evidenţă şi demisia lui Vasile Blaga, dovadă prealabilă de bună-credinţă în reunificarea dreptei. Ca şi renunţarea, cel puţin temporară, la candidatura la prezidenţiale a lui Cătălin Predoiu. Precum şi retragerea din postul de „capo” PMP a Elenei Udrea, dacă PMP doreşte să intre în negocieri cu PNL şi PDL. Dar aceste demisii de onoare sunt chestiuni minime de bun-simţ, care nu-i sunt proprii politicianului român de tranziţie. Acesta nu demisionează, în principiu, decât cu cătuşele la mâini, în drum spre „pension”. De aceea, demisia lui Crin Antonescu din toate funcţiunile şi candidaturile ar trebui să impună un minim respect.
Şi ce urmează ? Drumul e deschis pentru un candidat independent venind din zona Băncii Naţionale, Mugur Isărescu sau altcineva desemnat de Mugur Isărescu. Iar pentru socialişti se prefigurează candidatura altui „independent”, Mircea Diaconu, care tocmai a promis că-şi reabilitează ARO-ul ca să şofeze până la Bruxelles, pretinde deocamdată el. Sau, poate, Ecaterina Andronescu, cea rugată de Victor Ponta să nu plece la Bruxelles pentru că are lucruri mai importante de făcut la Bucureşti ?

Lasati un comentariu

Comentariu