Petru Romoşan

Don’t cry for me Bucureşti ! Cu excepţia reţelei sale de corupţie, a ziariştilor simpatizanţi sinceri (???), a sociologilor care îl dădeau până mai ieri pe primarul Oprescu la vârful încrederii populare (Pieleanu şi alţii), nimeni nu-l va plânge pe coruptul, încătuşatul şi, s-o spunem de-a dreptul, impostorul Sorin Mircea Oprescu. Cariera acestui pseudodoctor se încheie jalnic, într-un week-end, cu şpaga de la Administraţia Cimitirelor… Şpagă pentru cimitire ? Se putea mai bine pentru PNL (PDL, de fapt) ? Nu, nu se putea ! Prezumata candidată la Capitală a fostului primar al Sibiului, căruia nimic din ce ţine de primărie nu-i este străin şi care a devenit hocus-pocus preşedintele României, are drumul liber. Alina Gorghiu, zisă de umoriştii impenitenţi şi Gorghiu-Dej, o Margaret Thatcher de provincie, de carnaval, are drumul deschis spre primăria Bucureştiului. Să fie o întâmplare ? O potriveală fericită ? Cine poate crede într-un asemenea hazard ? Să constatăm filosofic că, deşi obişnuiţi cu aceleaşi practici, primarii pot avea destine atât de diferite : primarul unui oraş de provicine din Ardeal este făcut preşedinte al ţării, iar primarul Capitalei, postul din care, de regulă, se face saltul la preşedinţie, e luat cu mascaţii şi duba.
Cariera fiului generalului Oprescu de la DIE se încheie brutal. Marele panglicar de pe strada Popa Savu, cartierul Aviatorilor, ot Ciolpani va ţine, probabil, cursuri de mistificare şi tupeu colegilor în pijamaua oferită de statul de drept abuzat. După un fost prim-ministru arestat de două ori (Adrian Năstase), după un prim-ministru încă în funcţie plagiator dovedit şi plimbat intens la DNA, după arestarea a doi miniştri de Interne (Cristian David – PNL, Gabriel Berca – PDL), după întemniţarea a doi miniştri ai Transporturilor (Relu Fenechiu – PNL, Miron Mitrea – PSD), după sutele de condamnări, arestări şi inculpări de primari (Radu Mazăre, Marian Vanghelie, Andrei Chiliman…), deputaţi, senatori, miniştri, magnaţi media (Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu, Adrian Sârbu), cu ce ar mai putea epata România ? Şi totuşi…
După dubla arestare a Alinei Bica (şefă DIICOT – crimă organizată), cea a lui Dorin Cocoş, consortul Elenei Udrea, interfaţa feminină a lui Băsescu, după arestarea lui Horia Simu Şchiopu, a ministrului Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a pitorescului primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, şi a celorlalţi implicaţi în frauda colosală de la ANRP, Microsoft, EADS, prim-ministrul din vremea comiterii faptelor, Emil Boc, ministrul Justiţiei de atunci şi fost şef al Alinei Bica, Cătălin Predoiu, Vasile Blaga, ministru de Interne, şi autointitulatul şef al statului, multdubiosul preşedinte Traian Băsescu, au fost întrebaţi de ceva ? Au aceştia vreo răspundere ? SRI şi DNA din acel lung moment au, la rândul lor, vreo răspundere ? A fost deranjat cineva ? S-a întocmit vreun dosar extins cu întregul lanţ al corupţiei ? Nici vorbă. Dimpotrivă, Mark Gitenstein, susţinător gălăgios al găştii, a devenit mare şef peste Fondul Proprietatea. Care este legătura, dacă este vreuna, între Fondul Proprietatea, ANRP şi guvernanţii momentului ?
Vasile Blaga, azi copreşedinte al PNL, alături de Alina Gorghiu, declara imprudent zilele trecute că alegerile viitoare trebuie să găsească PNL-ul la butoane („Vrem să guvernăm, dar să şi organizăm alegeri cu noi la guvernare” – www.ziare.com, 4 septembrie 2015). Alegerile locale vor veni înaintea alegerilor generale. Sorin Oprescu a fost debarcat înaintea lui Victor Ponta. Suntem în grafic. Adică „ei”, alternanţa (a câtea din acelaşi borcan ?), sunt în grafic. Dar pe noi, populaţia, cine ne apără de acest infernal lanţ al mizeriei şi ticăloşiei ?