Petru Romoșan

În vreme ce multe firme mici din domeniul culturii, artei, spectacolului falimentează, se pregătesc să închidă definitiv, altele – nu multe – apar, se nasc în această perioadă atât de dificilă şi, aparent, fără viitor. O galerie care pare modestă, Art Safe Gallery – numele unui spaţiu expoziţional al puternicei case de licitaţii Artmark, de fapt, al unei subsidiare, SINEVA (evaluări şi estimări) –, reuşeşte să facă mai mulţi paşi pe nisipul atât de mişcător al veleităţilor artistice şi, cine ştie, eventual, al duratei.

Art Safe Gallery este condusă profesionist, cu mână sigură, după o experienţă de peste 10 ani ca trader la Artmark, de foarte tânărul Florin Petcu, absolvent el însuşi al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Pe aceeaşi Platformă UAP – fostul Combinat al Fondului Plastic din nordul Bucureştiului (în spatele Casei Presei) – s-au deschis, de altfel, câteva galerii în ultimii doi ani, printre care, foarte recent, cea manageriată de tânărul şi talentatul pictor Florin Petrachi (n. 1988, Hârlău, Iaşi), IOMO Gallery.

Art Safe Gallery se află acum la a treia expoziţie în doar şase luni, în plină pandemie, cu măşti şi claustrări, toate trei vernisajele fiind de maxim interes. Prima expunere a fost una de grup, în care Florin Petcu îşi anunţa proiectul şi team-ul, echipa de artişti pe care intenţionează să-i susţină (Radu Băieş, Mircea But, David Farcaş, Tincuţa Marin, Mihai Mureşan, Oana Năstăsache, Andrei Sclifos). A doua expoziţie le-a dat spaţiu de prezentare lui Marius Ghita şi David Horvath, doi tineri artişti foarte promiţători.

Pe 26 mai şi pentru o lună, Art Safe Gallery a vernisat expoziţia individuală a lui Mihai Mureşan (n. 1995, Gherla, Cluj). Toţi artiştii expuşi cu cele trei ocazii sunt absolvenţi ai UAD (Universitatea de Artă şi Design) din Cluj-Napoca, condusă de-a lungul multor ani, moral şi profesional în primul rând, de pictorul Ioan Sbârciu, care i-a fost profesor şi starului deja mondial Adrian Ghenie, unul dintre cei mai bine cotaţi pictori tineri din lume.

Pictorul Mihai Mureşan pare să-şi fi găsit, la cei 26 de ani ai săi, un stil, o marcă proprie. Raţionalitatea împinsă la limită a picturilor sale armate pe desen, niciodată absent, dimpotrivă, de multe ori dominant, respinge orice sentimentalism, dar nu şi o formă de lirism epurat, sec. Se pot aminti câţiva mari maeştri din cele patru zări – nabistul Félix Vallotton (maestrul aplats-urilor grafice), americanul Edward Hopper (pentru ambianţa metafizică a spaţiilor solitare şi melancolice) –, dar şi pictorii transilvăneni interbelici Tasso Marchini sau Alexandru (Sándor) Ziffer. Azi însă, Mihai Mureşan pare interesat de studiul primitivilor flamanzi (familia Van Eyck, Hans Memling, Dieric Bouts, Robert Campin, Hugo Van der Goes…). Studiul tehnicilor şi viziunea primitivilor flamanzi îl pot influenţa şi ajuta mult în evoluţia sa. Rezultatele nu vor întârzia să apară.

Născut întâmplător la Gherla dar trăitor dintotdeauna la Cluj-Napoca, Mihai Mureşan şi-a încheiat masterul în 2019. Îi este şi el foarte recunoscător profesorului său Veres Szablocs (culoare, desen). Tânărul artist îşi continuă studiile la Cluj-Napoca, doctoratul, cu deja legendarul Ioan Sbârciu, un mare artist aflat la apogeul carierei sale. Continuarea cu seriozitate a studiilor la acest nivel nu-i poate fi decât profitabilă. Şcoala de artă de la Cluj se impune categoric în faţa suratelor ei din Bucureşti şi Iaşi. Există raţiuni istorice pentru această extraordinară explozie de talente, raţiuni despre care merită să vorbim odată.

Ne propunem să urmărim îndeaproape proiectul de galerie al lui Florin Petcu (Art Safe Gallery) şi, în măsura posibilului, să-l susţinem. De altfel, întreg fenomenul artistic în desfăşurare de pe Platforma UAP, Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti (Str. Băiculeşti Nr. 29), ar merita o atenţie sporită din partea mediei, a criticilor specializaţi şi a colecţionarilor.