Cine și când va câștiga războiul mondial ?(sau Jamais deux sans trois)

luni 20 feb. 2023

Petru Romoșan

Avem două întrebări la care toți deștepții planetei nu au reușit încă să dea răspunsuri mulțumitoare. Cât va dura războiul (și eventual cât de mult se va extinde acest război, economic deja mondial)? La această întrebare oarecum surprinzătoare avem totuși un răspuns chiar dacă fără argumente consistente sau probe indiscutabile dar care aparține unei autorități confirmate.

Un foarte respectat intelectual francez, Emmanuel Todd, cel care a anunțat într-o carte (La chute finale, decembrie 1976) căderea URSS cu vreo 15 ani înainte de 1989-1991, bazându-se pe mortalitatea infantilă în creștere rezultată din statisticile oficiale sovietice a afirmat recent (sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023), de mai multe ori deci, că războiul în curs va dura cinci ani și că acest război este de fapt al treilea război mondial (doar economic deocamdată), care depășește deja cu mult războiul circumscris din Ucraina. De altfel, Ucraina a primit din SUA și din Occident în 2022 peste 100 de miliarde de dolari în bani, armament, în instructori, informații, sateliți etc. Singurul său argument direct prezentat cu oarece umor e acela că și anterioarele două războaie mondiale au durat cam cinci ani. Desigur argumentația generală a lui Emmanuel Todd e mult mai sofisticată și merită urmărită.

A doua întrebare și cea mai importantă la care multă lume așteaptă un răspuns este : cine va câștiga războiul ? E evident pentru toată lumea care gândește că războiul se duce între SUA și Rusia și că aproape nu mai contează cine l-a provocat (SUA cu NATO) sau cine l-a început (Rusia). Ucraina nu e decât locul unde acest probabil război mondial a început și se desfășoară deocamdată limitat începând din 24 februarie 2022.

Ucraina, cu sutele de mii de morți și de răniți, cu distrugerile de infrastructură și economice în general, cu pierderile teritoriale, cu multele milioane de refugiați, spre vest și spre est, a pierdut deja războiul și chiar poate dispărea ca țară. Emmanuel Todd afirmă, de asemenea, că războiul nu se poate încheia decât cu înfrângerea unuia dintre combatanții principali, SUA sau Rusia. Nimeni nu poate câștiga războiul – amândoi combatanții sunt puteri nucleare –dar cineva îl va pierde: SUA sau Rusia.

În cazul în care Rusia va pierde războiul cu SUA, NATO și UE, Vladimir Putin va fi înlăturat de la putere și Rusia, cea mai întinsă țară de pe Pământ, va fi împărțită în mai multe ”republici” mai mici (cel puțin în trei, după Zbigniew Brzezinski, The Grand Chessboard: American Primacy and Its Geostrategic Imperatives 1997) ”republici” care vor fi înghițite de capitalul american și occidental în general. Doar așa SUA și țările din Europa de Vest (Marea Britanie, Franța, Italia etc.) își vor putea plăti datoriile și vor putea continua să domine restul lumii (trei sferturi…). Europa Centrală și de Est nu intră la socoteală decât ca un teren extins unde se va desfășura războiul dintre SUA, NATO și UE pe de o parte și Rusia și China pe de altă parte.

Dimpotrivă, dacă SUA și NATO vor pierde războiul cu Rusia și China, dolarul va pierde ”exorbitantul privilegiu”, acela de monedă de rezervă și de schimb mondială, bursele americane și occidentale se vor prăbuși mai rău decât în 1929-1933, euro va dispărea chiar înaintea declasării dolarului, UE și NATO se vor destrăma, vor dispărea iar SUA se va scinda : Texasul, Florida, state din Midwest vor obține independența. La fel ca New York, California și altele, probabil.

Bineînțeles, chiar dacă nu recunoaște cu voce tare, toată lumea vrea să știe cine va câștiga al treilea război mondial peste patru sau cinci ani. Fiecare se poate plasa astfel din timp de partea învingătorului. Argumentele și atuurile fiecărui beligerant sunt binecunoscute, repertoriate și sunt destule de-o parte sau de cealaltă. Cei care doresc să câștige lumea A – SUA, NATO și UE – au întocmit o listă lungă de avantaje. La fel și cei care se poziționează  de partea Rusiei (și a Chinei), lumea B, adică aproape tot restul planetei. Propaganda de război atinge cote delirante. Această propagandă e crezută doar de cei ce-o fac. Dar pentru a răspunde pertinent la întrebarea populară cine va câștiga războiul, poate că ar trebui să răspundem mai întâi la alte întrebări aparent secundare: 1. Cine atacă și cine se apără? și 2. Care sunt cei buni și care sunt cei răi ?

Deși Rusia e cea care a invadat Ucraina, partea rusofonă deocamdată (februarie 2023), totuși Rusia pretinde că duce un război defensiv, de apărare. SUA și NATO sunt cele care au reușit să se apropie periculos de frontierele sale, la câteva sute de kilometri de Moscova. Prin integrarea de facto (nu și de jure) a Ucrainei în NATO o foarte importantă linie roșie pentru Rusia a fost depășită.

Atât în primul cât și în cel de-al doilea război mondial cel care a atacat (Germania) a pierdut. Cine joacă azi rolul Germaniei? SUA sau Rusia? Și deci care sunt cei buni și care cei răi? După distrugerea Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apele internaționale avem un început de răspuns. E vorba doar de 30 de miliarde de dolari investiți de Rusia dar și de Germania, Franța și Olanda (parteneri NATO ai SUA).

Prin depășirea liniei roșii în Ucraina a fost ignorată securitatea indivizibilă a tuturor statelor, securitate indivizibilă pentru care s-au semnat tratate. Prin distrugerea Nord Stream, dreptul internațional a fost călcat în picioare, în numele ”regulilor” (hegemonice…) și s-a putut vorbi chiar de terorism.

Cine sunt cei buni și cine sunt cei răi ? E important de știut pentru că întotdeauna cei buni câștigă și cei răi pierd. Asta ne-a învățat acum două mii de ani Isus Nazarineanul. De două ori Germania a fost capul celor răi și de două ori Germania a pierdut. La fel s-a întâmplat cu Napoleon la începutul secolului al XIX-lea. Și, de asemenea, cine atacă și cine se apără, dincolo de propagandă ? Rusia spune că se apără. NATO a încercuit-o din toate părțile. Mai lipseau doar Ucraina și Georgia.

Mulți încearcă să-l identifice pe Hitler în această horă și teribilă derivă a umanității în întregul ei. Nimeni nu s-a gândit să-l caute pe noul Napoleon. Poate că imperiul american de azi seamănă mai bine cu imperiul napoleonian. Am dat peste un citat din Hitler în excepționala carte a genevezului Guy Mettan – Russie-Occident, une guerre de mille ans :

”Tout ce que j’entreprends est dirigé contre la Rusie. Si l’Occident est trop bête et aveugle pour saisir cela, je me verrai contraint de battre d’abord l’Occident, et ensuite, après sa défaite, de me retourner contre l’Union soviétique.”

(Tot ce întreprind eu este dirijat împotriva Rusiei. Dacă Occidentul este prea idiot și orb ca să înțeleagă asta, mă voi vedea constrâns să înving mai întâi Occidentul, și după aceea, după înfrângerea sa, să mă întorc împotriva Uniunii Sovietice.)

Asemănarea declarației lui Hitler din 11 august 1939, cu zece zile înaintea semnării Pactului Ribbentrop-Molotov cu proiectul și declarațiile neoconservatorilor americani, de a ataca mai întâi Rusia pentru a o neutraliza, înaintea Chinei care ar trebui să urmeze, e izbitor.

Toate momentele importante ale vieții noastre pot fi luminate, puse în legătură cu proverbele diferitelor popoare sau vorbele de spirit ale marilor oameni ai trecutului. Cultura și civilizația franceză sunt de o bogăție inepuizabilă. De exemplu : Jamais deux sans trois. Rusia a fost atacată la distanță de un secol de Napoleon și Hitler.  Napoleon și Hitler au pierdut tot. Rușii pretind că sunt atacați pentru a treia oară, după Napoleon și Hitler, de America. Jamais deux sans trois ar veni din secolul al XIII-lea.


//