|
Postat de admin in Carte, Opinii
joi 25 feb. 2010
Din trecut
Constantin C. Giurescu
Prefaţa de Dinu C. Giurescu

Între mai 1930 şi 1943 au fost mulţi cei care ciuleau urechea la radio când venea ora conferinţelor ţinute de Constantin C. Giurescu pe teme de istorie românească. Profesorul se adresa atunci marelui public, preţ de 15 sau 30 de minute, fermecându-l cu poveşti documentate despre marii voievozi, despre târgurile dispărute ale ţării sau vechile ei judeţe, relatând cum se împărţea dreptatea odinioară pe aceste meleaguri şi ce gusturi de lux aveau boierii, cum au întemeiat Petru şi Asan un stat la sud de Dunăre şi cum s-a petrecut miracolul Unirii.
Unii, fascinaţi de ştiinţa profesorului – expusă simplu, dar în cadenţă, cu fior şi cu umor pe alocuri –, au devenit istorici. Ceilalţi au rămas cu nostalgia unui fel de a fi patriot fără ieşiri patriotarde, demn fără mândrie ridicolă. Poate că marea lecţie a profesorului Constantin C. Giurescu chiar asta a fost : cum să le împărtăşeşti în chip plăcut tuturor rodul unor cercetări trudnice, oferindu-le totodată şi atitudinea justă faţă de istoria neamului din care se trag.
Postat de Petru Romoşan in Opinii, Politica
miercuri 24 feb. 2010
În cine o fi vrut să lovească Marian Vanghelie cînd a spus înaintea congresului PSD de pomină : „Ăştia îşi vînd nevestele ca să le dai o funcţie” ? Cum marele filosof contemporan de televiziune şi primar al sectorului 5 (Ferentari, dar şi Cotroceni) s-a exprimat fără bibliografie, putem să-l ajutăm. Pe vremea fanarioţilor, femeile aveau parcă-parcă o soartă mai bună :
« Este cunoscut că omul îmbogăţit prin furtişag nu se satură niciodată de avere oricît de bogat ar deveni, ci din contră caută noi mijloace de a–şi mări bogăţiile. Căsătoria dar devine pentru dînsul o nouă mină de exploatat. Se propune ca ginere pe la toate fetele bogate ; trimite samsari de căsătorie în toată ţara şi nu se însoară decît numai atunci cînd găseşte o zestre după placul lui, fără să se turbure cît de puţin dacă femeia cu care îşi leagă soarta este jună, frumoasă şi crescută bine, sau slută şi depravată.
continuare »
Postat de Adrian-Paul Iliescu in Opinii, Politica
luni 22 feb. 2010
Există încă popoare captive. Nu din cauza unei sîngeroase ocupaţii străine, ci a propriilor mentalităţi primitive. Nu captivele unei puteri militare, ci ale unui regim sau unui personaj malefic. Aşa sînt italienii – şi aşa sîntem şi noi.
Povestea căderii italienilor sub vraja, şi în prizonieratul, unui Berlusconi este pe cît de jalnică, pe atît de instructivă. Chiar făcînd abstracţie de scandaloasa sa viaţă privată şi de clovneriile cu care se exhibă, Berlusconi este un personaj definitiv compromis – de mulţimea abuzurilor sale. Nici un singur italian cu judecata normală nu poate ignora fondul malign al acestei figuri deplorabile sau rolul nefast pe care îl joacă influenţa sa mediatică, absolut incompatibilă cu diversitatea democratică. Şi totuşi, faimosului Cavaliere îi reuşesc manevrele iar şi iar : publicul pare incapabil să se elibereze din încarcerarea mentală în care a fost împins.
continuare »
Postat de admin in Carte, Opinii
vineri 19 feb. 2010
Ce mai face Florence Aubenas ? Vă mai aduceţi aminte ? Jurnalista de la Libération răpită în Irak. Florence Aubenas a scris o carte, Quai de Ouistreham, care va apărea la editura L’Olivier, iar Le Nouvel Observateur, unde lucrează acum, tipăreşte les bonnes feuilles (un fragment în avanpremieră). Michel Labro, ziaristul care a spus întregii lumi povestea revoltei de la Braşov din 1987, prezintă volumul în săptămînalul francez cu cel mai mare tiraj de astăzi. Florence Aubenas – un exemplu de profesionalism pentru ciudaţii ei colegi români care îşi pierd vremea în talk-show-uri analizînd neantul politic valah.
Le Monde des livres din 18 februarie o citează : „Treaba mea e să mă descurc cu realul. Să văd lucrurile de la înălţimea fiinţei umane.” […] „Viaţa mea înseamnă să fiu jurnalistă. Asta e identitatea mea profundă.”
continuare »
Postat de Adina Kenereş in Lectura
joi 18 feb. 2010
Amarnicele zile ale presei din 2010 au cauze mari, medii şi mici. Cele mari (mersul lumii) şi cele medii (starea naţiunii) sînt evidente. Cele mici însă (şi multe) nu-s fără legătură cu întrebuinţarea pe care presa a înţeles să o dea propriei puteri pe cînd o avea. Nici măcar nu e vorba de slăbiciuni noi – iată-l pe Vlahuţă descriindu-le în 1893…
Postat de admin in Lectura
joi 18 feb. 2010
Zice că-i jurnalist. Nu l-am văzut pe jos decît în incinta Camerii, nefiind permis nimănui a intra în Cameră cu birja. Prefecţi gentili, dac-aveţi vanitatea să vi s-anunţe la gazetă sosirea voastră-n capitală, adresaţi-vă tînărului No. 3. Îl găsiţi la Capşa între orele 5 şi 7 post meridiane : « Simpaticul prefect… » costă un pol. « Agerul şi neobositul nostru prefect… » taie ceva mai scump. Nenorociţi cerşetori de slujbe, dacă vreţi să trăiţi cîteva zile în cele mai frumoase iluzii, să ştiţi că nu le puteţi cumpăra pe un preţ mai moderat şi mai potrivit cu mijloacele şi cu aspiraţiile voastre decît tot la No. 3. E bun prieten cu toţi miniştrii.
continuare »
Postat de admin in Opinii
luni 15 feb. 2010
Echipa de la Compania vă propune aici şi alte semne de viaţă decît cărţile ei : experienţe ale autorilor, ale staff-ului editurii şi ale prietenilor ; subiecte de văzut pur şi simplu sau de citit şi meditat ; reacţii şi opinii. Una peste alta, însemnări – sperăm – de interes de la cei cărora cultura nu le este indiferentă, dar care trăiesc şi în afara ei şi o pot cerceta şi la rece. Aşa cum, tot la rece, îndură cu greu prea multul absurd neaoş devenit lege.
Tot ce apare aici poate fi comentat. Cu condiţia ca nota să fie civilizată, la obiect şi postată sub semnătură. Cineva o va citi şi o va publica sau nu. Polemicile sînt binevenite ; certurile şi injuriile, nu. În fond, e simplu : putem sta de vorbă şi vrem să credem că asta încă ne poate fi de folos.
Pe curînd, cu cele mai bune gînduri,
Compania
Postat de Adina Kenereş in Altadata
luni 15 feb. 2010
Piaţa de carte de la noi, ameţită şi firavă, nu a fost la prima ei abatere după 1989, cînd părea că are şansa de a se înnoi din temelii. A mai avut o asemenea deschidere de orizont după primul război mondial. România Mare a inspirat atunci tot proaste socoteli unor negustori prea lacomi, unor intelectuali aroganţi şi lipsiţi de experienţa pieţei, unor autori mediocri care s-au crezut mai „şmecheri” decît publicul lor. Incompetenţa generală şi acţiunile nerealiste, fondate pe calcule de birou şi un contact foarte slab cu „terenul” (circuitul comercial al cărţilor, cerinţele sistemului de învăţămînt, oglindirea vieţii cărţilor în presă, posibilităţile diverselor biblioteci, căile mecenatului…) au condus la schiţarea unui domeniu ineficient, cu trăsături deopotrivă meschine şi elitare.
continuare »
Postat de admin in Altadata
luni 15 feb. 2010
Marin Simionescu-Rîmniceanu
din Almanahul graficei române, 1931
Convingerea că provinciile alipite aduc o populaţie întreagă avidă de veacuri după cartea românească era aşa de unanimă în clipa cînd România Mare s-a înfăptuit, încît oropsita şi, în consecinţă, intimidata carte a României Mici s-a trezit deodată luatã de marile bănci în exploatare.
De la o zi la alta, meşteşugul tipografic s-a industrializat fie prin contopirea în mari societăţi anonime a micilor ateliere risipite prin ţară, fie prin importarea instalaţiilor de frunte din ţările care, prin înfrîngere, au fost nevoite să le lichideze. Tipografia, drept fabrică, a răsărit astfel straniu pe tărîmul unei ţări care număra în acel moment peste 40 % analfabeţi.
continuare »
Postat de Petru Romoşan in Media, Opinii
luni 15 feb. 2010
Comentîndu-mi un articol, un fost scriitor pretinde că m-ar fi întîlnit la fostul restaurant al scriitorilor şi mă înjură cu sete, atribuindu-mi fapte şi atitudini care există numai în mintea lui. Scrie curajos, acoperit ca un informator al Securităţii, sub nickname. Rataţii, marginalizaţii şi « acoperiţii » – cei din trecut, ca şi cei de astăzi – se exprimă şi ei cum pot. Restaurantul există încă, scriitorii s-au cam pensionat, au murit, iar unii, puţini, se ocupă acum de lucruri mai serioase. Din opera celor peste 1 500 de membri ai Uniunii Scriitorilor de la începutul anilor ’80 nu mai rămîne aproape nimic. Cît despre marile romane, tonele de poezii, studiile critice, piesele de teatru din anii ’50-’60, ce să mai zicem…Cîte păduri s-au distrus degeaba pentru tipărirea legiunilor de grafomani de partid şi de stat !
continuare »
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019


©Gabriela Cernusca

©Adina Kenereş

Ciobani din Măguri, 1938

Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu


În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi

Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă

Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016



  Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
 Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014

Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa

Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »

Cannabis sativa (detaliu)
 Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)



 Altă lucrare a Dalyei Luttwak

Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC

Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak

Hidden, 2009

When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak

Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010

Flora, Growing Inspirations, 2009
 Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
 Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
 O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
 Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea

Binecuvântare în Făgăraş

Barză în Apuseni

Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu

Pont-Neuf (esquisse)

Les Vignobles à Bagnols

Le Château de Bagnols

Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre

Raţă cu lalele

Melc în ianuarie

Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la Căldăruşani Canal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian Muntean Într-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu  Apus la Oxford Apus cu felinare în Strasbourg Vedere din Strasbourg noaptea Catedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea.  Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian Muntean OdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional.  Cîmp cu maci Dobrogea – culoarea primăverii Fotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş  Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ? « Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004  Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit.  « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|