|
Postat de Adina Kenereş in Lectura
luni 24 ian. 2011
De la începutul lui 2011, de cînd a înţeles că Franţa nu ne va înghiţi în Schengen, puterea rrromână, cea văzută şi cea nevăzută, şi-a însărcinat ostaşii, cei declaraţi şi cei nedeclaraţi, cu denigrarea a tot ce mişcă franţuzeşte şi francez. Ca de obicei, gurile care stuchesc de-a dreptul nu prezintă nici un interes intelectual. Amuzante rămîn cele care lucrează la ambiguu şi amalgam, străduindu-se să adune pic cu pic olecuţă de credibilitate şi să strecoare deci îndoiala că refuzul francez ar fi cu totul justificat. N-au ratat, fireşte, nici trimiterile cu coada ochiului la impalpabilele date ale specificului naţional. Ca un făcut, e chiar momentul în care opinia publică franceză se întreabă de ce « hexagonii » sînt cei mai pesimişti europeni sau chiar terrieni. O grămadă de articole şi studii, grafice şi sondaje scanează profilul francez, care apare adesea sastisit de lupta cu o modernizare în galop, prea puţin convenabilă, aparent, caracterului naţional. S-a exprimat de curînd despre starea neagră a naţiunii şi fostul preşedinte Valéry Giscard d’Estaing, iar Le Point (13 ianuarie 2011, p. 89) a găsit cu cale să-i documenteze interviul cu un citat din volumul Démocratie française, publicat de VGE la Fayard în 1976. Poate că detractorii români ai Franţei şi-ar putea regla tirul, înainte de a depune armele cu zgomot, luînd aminte la judecata emisă de un francez despre ai lui acum 35 de ani, pe cînd le era preşedinte :
« Spiritul francez
Iute pînă la a fi schimbător ; cu elanuri de generozitate, dar ancorat într-un instinct ţărănesc al proprietăţii ; avid de discuţii, dar preferînd uneori faptul împlinit ; mîndru de Franţa cu înflăcărare, dar ştiind puţin despre felul în care e văzut din exterior ; cercetător curios al tuturor ideilor, dar decis să păstreze ca atare tot ce se află împrejur ; spiritual, delicat, decent, dar amator de glumiţe, de crăpelniţe, de protest. Pozînd în cinic, guraliv, dar, per total, poporul cel mai sensibil din lume. Iată de ce democraţia concepută pentru Franţa va ţine neapărat cont de spiritul francez, cel al lui Gavroche, şi de drăgălăşenia surîzătoare a Mariannei. »
Ce se va întîmpla cu certitudine în urma sordidei campanii duse de politrucii noştri ? Păi, conform marilor linii ale acestui portret pe cît de datat, pe atît de actual : 1. toate prostiile emise vor fi arhivate şi studiate atent la cel mai înalt nivel ; 2. trei sferturi din populaţie îşi va vedea de viaţă, neavînd habar că s-a sinchisit de ea careva de la 2 500 km distanţă ; 3. un procent mic de oameni informaţi, curioşi de tot ce mişcă în Europa, din raţiuni academice sau generic profesionale, vor întoarce reacţiile româneşti oficiale pe toate feţele, vor elabora anamneza relaţiilor franco-române şi vor produce contribuţii originale într-un circuit restrîns, din păcate creator de pagini acre de istorie peste cîţiva ani ; 4. în marginea circuitului restrîns, cîteva coţofene care ciugulesc în diagonală concluzii nete despre « alte ţări » vor publica în reviste pentru muieri şi pentru tineri, dar şi în broşuri de comerţ şi turism avertismente oblice din care să rezulte subtil că România e de ocolit pentru (un lung) moment, căci avem probleme de glumiţe, crăpelniţe şi protest ; 5. în Schengen nu vom intra, dacă tot sîntem (momentan) de ocolit, dar avem toate şansele de-a inspira dezbateri, anchete, sondaje, platouri de mirări şi exclamaţii, vorbe de spirit şi alte producte spirituale din partea a trei sferturi din populaţia franceză, uluită că avem ceva cu ea, precum şi corolarul, un damf prost de care bucuroşi ne-am fi lipsit.
Lasati un comentariu
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019
©Gabriela Cernusca
©Adina Kenereş
Ciobani din Măguri, 1938
Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu
În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi
Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă
Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016
Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014
Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa
Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »
Cannabis sativa (detaliu)
Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)
Altă lucrare a Dalyei Luttwak
Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC
Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak
Hidden, 2009
When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak
Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010
Flora, Growing Inspirations, 2009
Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea
Binecuvântare în Făgăraş
Barză în Apuseni
Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu
Pont-Neuf (esquisse)
Les Vignobles à Bagnols
Le Château de Bagnols
Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre
Raţă cu lalele
Melc în ianuarie
Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru IliescuApus la CăldăruşaniCanal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian MunteanÎntr-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la OxfordApus cu felinare în StrasbourgVedere din Strasbourg noapteaCatedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea. Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian MunteanOdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional. Cîmp cu maciDobrogea – culoarea primăveriiFotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ?« Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004 Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit. « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|