|
Postat de Adina Kenereş in Lectura
vineri 19 apr. 2013
Poporul american știe de multă vreme că nu se votează ceea ce vrea el în marile foruri ale națiunii. Din cînd în cînd, sondorii întreabă populaţia dacă vrea asigurări de sănătate, dacă vrea să fie restricţionată posesia armelor – ca acum, foarte recent –, şi populaţia răspunde că « da » la niveluri-record, de 80 %-90 %. Dar ce folos ! Legile trec malformate sau reduse, sau nu trec deloc. Periodic, « conştiinţele » încă vii, care comentează situaţia, se întreabă pe cine reprezintă « reprezentanţii » din moment ce procentele populare nu se regăsesc în vot. Tot periodic vin şi răspunsurile : reprezintă interese sectoriale, multinaționale, lobby-uri, o lume mică şi bogată, fără legătură cu milioanele de voturi care plantează în foruri nişte momîi executante mai mult decît prelungirea voinţei locuitorilor SUA.
Iată că ne-am « modernizat » şi noi, românii ! Votăm una – şi nu o dată, ci de două-trei ori la rînd ! – şi… iese alta. Şi o luăm şi noi americăneşte : pe cine reprezintă parlamentarii, guvernul, preşedintele, puterea locală ? În nici un caz cifrele mari care vin din rîndul populaţiei, procentele acelea uriaşe, recitate cu entuziasm ca nişte mantre ale legitimităţii. Legitimitate ca să ce ? Evident, ca să fie conduse treburile ţării cu totul altfel decît au votat « ţăranii » ei. Adică, mai pe scurt şi mai limpede : am intrat în rîndul lumii !
Avem însă şi o particularitate, fiind nişte europeni nenorociţi, taraţi de vechi obiceiuri proaste. Trebuie, adică, să ni se administreze şi doze masive de cloroform după înfigerea cuţitului în spate. Şi s-au găsit trei minunate căi de propagandă în vederea acestei lungi anestezii : ne sînt trimişi tot soiul de experţi politici ca să ne explice ce bine e ceea ce e evident rău pentru toată lumea ; e pusă pe cale o echipă paralelă, ceva mai versată în tehnicalităţi, ca să ne spună cît de bine va fi peste 3, 5, 10, 20 de ani, deşi noi ştim că vom crăpa mult înainte de a vedea la chip viitorul luminos ; acoperind cît mai compact opac dezastruoasa stare economică, socială şi culturală, cîrduri de lăutari croşetează zi de zi în ochii unei lumi complet dezinteresate macrameuri politicianiste care-l ridică pe X, coborîndu-l pe Yşi ameninţîndu-l cu cătuşele pe Z, toţi o apă şi un pămînt dintr-un islaz indiferent majorităţii.
Răspunsul majorităţii s-a simplificat şi el la extrem : nu vă mai credem pe nici unul, nu vă înţelegem, nu vă aprobăm, nu mai votăm. În plus, tot efortul vostru coordonat de a pasa vinovăţii şi imunităţi de la unul la altul e inutil. Pentru noi, judecata e gata făcută : vom fuma… altceva.
Lasati un comentariu
|
Sunt postate doar comentariile de substanta si la obiect, trimise de persoane cu identitate declarata. Asumati-va opiniile - nu va exprimati despre textele unor persoane reale sub etichete fictive. Nu sunt postate jigniri, trivialitati, injurii, materiale publicitare.
Rosa canina, mai 2019
©Gabriela Cernusca
©Adina Kenereş
Ciobani din Măguri, 1938
Înainte de primăvara 2018
©Bogdan Constantinescu
În soarele deşertului Sonora, în Arizona, cactuşi gigantici (saguaro), opuntia şi verii lor
©Kiki Skagen Munshi
Regina-nopţii din cartier
©Gabriela Cernuşcă
Mierla, 23 martie 2017, fotografie de Denisa Toma
Din grădina Mirunei – vara 2016
Veniţi să luaţi lumină !
Fotografie de Andrei Pandele, 1 mai 2016
Pallady târziu – fotografie din colecţie privată
Trei imagini din cea mai recentă expoziţie a Dalyei Luttwak la Greater Reston Arts Center, « Încolţirea aurului », septembrie 2014
Rădăcini autentice din atelierul artistei – în fundal, lucrarea Cannabis sativa
Vedere din expoziţia « Încolţirea aurului »
Cannabis sativa (detaliu)
Ştefan Luchian, spre sfârşitul vieţii – fotografie rară, 22,5 cm x 17 cm
Picturi de Constantin Pacea
expuse la Muzeul Ţăranului Român (din 9 aprilie până la 18 mai 2014)
Altă lucrare a Dalyei Luttwak
Poison Ivy, 2014 Oţel, circa 8 metri
Kreeger Museum, Washington DC
Casa în care s-a născut Octavian Goga la Răşinari
Alte două lucrări ale Dalyei Luttwak
Hidden, 2009
When Nature Takes Over, 2011
Două lucrări ale Dalyei Luttwak
Rhizophora Mangle (Mangrove), 2010
Flora, Growing Inspirations, 2009
Restaurant în Grădina Botanică Foto arhitect Alexandre Petit
Alexandru Bogdan Piteşti, Din Ohritu
O şezătoare în satul Vălsăneşti Argeş Colecţia Bogdan Vasile, Anticariat Unu
Fotografia Cristinei Nichituş Roncea
Paşte 2013
Mînuind biciul de apă© Andrei Pandele
Albeşti, 23 aprilie 1896, colecţie particulară
Fotografii ale Cristinei Nichituş Roncea
Binecuvântare în Făgăraş
Barză în Apuseni
Valah la începuturile secolului XX
O schiţă şi trei pasteluri de Eugen Mihăescu
Pont-Neuf (esquisse)
Les Vignobles à Bagnols
Le Château de Bagnols
Paysage à Bagnols
Una dintre ultimele lucrări ale lui Carmen Nistorescu : « eu » Vlad Predescu
Vara speranţei noastre
Raţă cu lalele
Melc în ianuarie
Şi deodată, un balon !
Altă lucrare a Eugeniei Ilieş
Alte fotografii de Radu-Petru IliescuApus la CăldăruşaniCanal la apus în Strasbourg
Altă fotografie a lui Lucian MunteanÎntr-o zi toridă de vară, tinerii păstori se scaldă alături de bivoli în rîul Hăşdate, în amonte de Cheile Turzii. Iulie 2005
Fotografii de Radu-Petru Iliescu Apus la OxfordApus cu felinare în StrasbourgVedere din Strasbourg noapteaCatedrală din StrasbourgVedere din parc, noaptea. Bloc părăsit pe George Enescu
Alte fotografii ale lui Lucian MunteanOdihnăŢăranii din Apuseni încă îşi lucrează pămîntul în mod tradiţional. Cîmp cu maciDobrogea – culoarea primăveriiFotografie făcută în Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca în 1997
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Cui nu-i plac fotografiile lui Lucian Muntean ?« Amintiri dintr-o altă primăvară » Cluj-Napoca, 2004 Reflexie în fereastră, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România, 2002Fereastra este acel loc special, care desparte intimitatea de infinit. « Blondele » : Florina, pisica şi iapa Doina – trei blonde, la Rogojel, un sat izolat de munte, din Apuseni
Alte lucrări ale Eugeniei Ilieş Pictura Eugeniei Ilieş
Cu talent şi umor, tînăra graficiană din Tîrgu Mureş a ilustrat deja o seamă de cărţi şi reviste pentru copii. Puţini ştiu însă cît de vie e pictura ei.
Ce mai pictează Cristi Gaşpar ?
Pictura lui Carmen Nistorescu
Pentru că, înainte de a face ilustraţie, a făcut – şi face tot timpul – pictură.
Inimă albastră, tehnică mixtă pe pînză (seria nouă)
Miere, tehnică mixtă pe pînză (seria mai veche)
script type="text/javascript">var gaJsHost =(("https:"==document.location.protocol) ? "https://ssl." : "http://www.");document.write(unescape("%3Cscript src='" + gaJsHost + "google-analytics.com/ga.js' type='text/javascript'%3E%3C/script%3E"));
|