Petru Romoşan

Vremurile tocmai accelerează brutal (vezi şiThe Times They Are A-Changin’ – Bob Dylan, premiul Nobel pentru literatură 2016). Mai ales în America, dar şi în bătrâna Europă. Şi tot aşa în Asia, care pare să o ia înaintea tuturor.
Alegerile americane, spectaculoase cum sunt, cu doi candidaţi neobişnuiţi, un bufon miliardar şi o femeie acuzată de corupţie, amândoi destul de „vechi”, nu pot ascunde, dimpotrivă, pun lupa pe marea schimbare prin care trece SUA în ultimii ani. SUA ar mai fi rămas doar cu fidela Japonie în panoplia de aliaţi siguri, a pierdut în câţiva ani, la foc automat, Germania, Turcia, Filipinele, dar a câştigat pasager România. Imperiul american începe să nu mai semene cu un imperiu. Dacă va câştiga Donald Trump, deşi şansele lui sunt foarte mici – dar cine ştie, aşa se spunea şi înainte de Brexit –, SUA pot redeveni a doua cea mai mare democraţie după India.
La nici zece zile până la ziua decisivă de vot, şeful FBI anunţă noi cercetări în povestea îngrozitoare a e-mail-urilor doamnei Clinton. O lovitură care se poate dovedi nimicitoare la vot sau după vot pentru candidata democrată. Pentru că republicanii vor fi majoritari în Senat şi ar putea declanşa uşor impeachment-ul. Indiferent dacă va câştiga sau va pierde, Donald Trump şi-a realizat toate profeţiile personale. A devenit cea mai importantă vedetă de televiziune planetară.
România depinde şi nu prea depinde de alegerile din America. Pentru că de câţiva ani Germania controlează jocul politic şi economic în toată Uniunea Europeană, mai ales la periferia ei. Pentru România pot fi mai importante alegerile din Germania şi Franţa, care se apropie şi ele. Şi, bineînţeles, sunt importante propriile alegeri parlamentare de la sfârşitul acestui an. De această dată, românii nu vor mai vota deloc stânga sau dreapta, fiindcă ambele au dispărut cu desăvârşire. Românii sunt chemaţi să voteze „naţional” sau „internaţional”. Adică „naţional” vor vota PSD, iar „internaţional” vor vota Dacian Cioloş, Klaus Iohannis, Nicuşor Dan şi PNL. Combinaţia Cioloş-Iohannis-PNL dă zilnic probe de impostură, ipocrizie şi dispreţ pentru populaţia tăcută a României. Dacian Cioloş pretinde că nu candidează, dar e în două luntri : una a tehnocratului nealiniat şi alta a susţinătorului pe faţă al PNL în alegeri. Klaus Iohannis ţine lecţii penibile despre penali, el însuşi având experienţe penale şi dosare neclarificate în curs. USR, partidul de eprubetă al globaliştilor, are vreo 200 de membri şi vreo 400 de acoperiţi din presă se întrec zilnic să ni-l bage pe gât. PNL e, de fapt, fostul PDL, care a devastat România 10 ani sub Traian Băsescu, cu bine numitul Gheorghe Falcă şef de campanie. Nu e evident de ce alegătorii români se pregătesc să voteze masiv „naţional” şi să-i pună la colţ pe „internaţionali” ?
Masivul vot pentru Donald Trump, ca şi votul de la primarele democrate pentru Bernie Sanders, după votul surprinzător al britanicilor în favoarea ieşirii din UE, sunt voturi „naţionale” şi împotriva globalizării neoliberale. Dincolo de contestaţii Liviu Dragnea şi Victor Ponta, votul încăpăţânat al românilor pentru PSD are aceeaşi dimensiune „naţională”, antiglobalistă. Un vot popular, şi nu unul populist, cum pretinde propaganda neoliberală, a băncilor (de fapt, cămătarii contemporani), a multinaţionalelor şi, în general, a vechiului sistem de putere care a dus lumea pe marginea prăpastiei.