Revistele de altădată au farmec, se ştie. Se ştie şi că interbelicul nostru e idealizat peste măsură. Totuşi, persistă ideea că spre sfîrşitul anilor ’30 România se ţinea foarte bine, iar anul de referinţă 1938, cu marile sale realizări, s-a înfipt în memoria a cel puţin trei generaţii, asociat cu o elită de toată stima. Ce răsfoia acea elită pe post de Paris-Match local ? Realitatea ilustrată. Tipărit cu un brun ciocolatiu foarte încărcat, săptămînalul conjugă actualitatea politică tratată pe scurt, cu puţină apă de trandafiri, genul people şi articole de tip magazine uşor. Importante sînt, fireşte, fotografiile, aici realitatea fiind mai ales, cum spune chiar titlul gazetei, « ilustrată ». Ilustraţia e senzaţională şi glamour – farmecul tradiţional operează instant. Dacă însă citeşti textele, ţi se opreşte inima. Şi nu poţi să nu te întrebi cu ce minte citea elita noastră de toată stima coloane peste coloane de « poveşti vînătoreşti », şi acelea de tot hazul. Iată extrase dintr-un articol intitulat « E frumoasă femeia americană ? », semnat L. S., apărut în numărul din 22 septembrie 1937 :

[…] Americana a fost dintotdeauna stimată şi adorată. Chinuitoarea, uneori totala lipsă de femei din Vestul sălbatic, care a dăinuit aproape pînă pe la mijlocul veacului trecut, chiar şi în marile oraşe, i-a asigurat această situaţie. Fermierii, cowboyii, căutătorii de aur, toţi pionierii şi emigraţii care ani de-a rîndul nu zăreau chip de femeie, sub năvalnicul imbold al dorinţelor, îşi făuriseră din ea un idol. Autorităţile ştiau însă că femeia va trebui ocrotită, fie chiar în calitate de zeitate, în faţa asaltului bărbaţilor sălbăticiţi în preerii sau înrăiţi în oraşe. Acordîndu-i-se multă cinste, femeia a fost eliberată totodată de îndatoriri. Îşi va aparţine ei însăşi, orice bărbat fiind gata să o apere. Bărbatul care-şi ocărăşte soţia este izgonit din casă de către vecini, crunt bătut şi batjocorit. Galanteria se legiferează. Bineînţeles, cavalerismul conceput de urmaşii lui « Uncle Sam ». În America, femeile profită de bogăţia special creată pentru ele. E un noroc deosebit simplul fapt de a te fi născut femeie. Bărbatul îşi ia asupra sa toate îndatoririle, dacă izbuteşte să obţină o tovarăşă. În America, bărbatul munceşte, iar femeia citeşte, face muzică, îşi primeşte şi-şi vizitează prietenele, petrecîndu-şi timpul cît mai plăcut. Raţiunea existenţei ei constă în a fi frumoasă.

În regiunea de miazăzi femeia albă nu munceşte niciodată ; nu-i rămîne altă preocupare decît să se îngrijească ca să apară cît mai atrăgătoare.
Sportul, îngrijirea igienică, alimentaţia raţională, precum şi posibilităţile multiple de a se îmbrăca bine dau o înfăţişare dintre cele mai plăcute cetăţenei americane. Grijile mărunte ale gospodăriei sînt lăsate în seama unei negrese, care este jupîneasă şi bucătăreasă credincioasă în acelaşi timp. În America, slugile sînt foarte scump plătite, astfel că se renunţă uşor la confortul unei gospodării de tip european. Lunch-ul şi cina se iau la restaurant. Dacă incidental se mănîncă acasă, bărbatul dă o mînă de ajutor la gătitul bucatelor şi, mai ales, la spălatul vaselor. […]
Conservele sînt bune şi puţin costisitoare. Legumele şi carnea se cumpără pe jumătate preparate. Nu e de mirare că în colţişorul bucătărioarei, într-o jumătate de oră, gospodina americană va pregăti un prînz gustos şi arătos. Îi va rămîne însă o oră întreagă pentru coafat, manichiurat şi fardat. Şi nu se găseşte nimeni să-i ia aceste deprinderi în nume de rău. Dimpotrivă, ar fi condamnată dacă ar proceda altfel. Americana este zveltă, fără poeminenţe. La menţinerea siluetei contribuie mult şi clima continentală uscată şi bogată în vînturi a Americii, care a schimbat întrucîtva şi tipul bărbatului. Clima aceasta obligă pe femei să-şi îngrijească tenul cu mai multă atenţie. Cosmeticele sînt socotite în America o necesitate, nicidecum articole de lux. Femeia yankee din colţul cel mai uitat de Dumnezeu înţelege să se înfăţişeze tot atît de îngrijit ca şi locuitoarea marilor metropole. În genere, nu ţine la cochetărie decît atîta timp cît se crede tînără.
[…]